Proiectele complete aduc lămuriri suplimentare și adâncesc controversele din jurul ideilor lui Tudorel Toader, contestate la scară foarte mare de sistemul judiciar. Inspecția Judiciară devine o unealtă „independentă” în mâna ministrului Justiției.

Tudorel Toader a publicat, în sfârșit, joi seară, proiectele de legi privind Justiția, însă în expunerea de motive arată că proiectele ar fi fost postate pe site încă din 7 octombrie 2016.

De fapt, Tudorel Toader încearcă să inducă în eroare opinia publică cu această notă. El face referire, practic, la proiecctele supuse dezbaterii publice de fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, care le-a postat, într-adevăr, la acea dată.

Tudorel Toader a făcut modificări masive și esențiale pe aceste proiecte, astfel că ele nu se pot numi simple modificări. Cu alte cuvinte, vorbim despre cu totul alte proiecte ce ar trebui să stea în dezbatere publică, așa cum cere legea.

Principalele controverse din proiectele lui Toader

„Principiile” anunțate de ministrul Justiției pe 23 august se regăsesc și în proiectele de lege și, pe lângă cele de bun simț, nu lipsesc și cele controversate și puternic contestate.

De exemplu, președintele României este eliminat complet din procedura de numire a șefilor Parchetului General, DNA și DIICOT.

În printscreenul de mai sus se poate observa că instituția președintelui României a dispărut complet din text.

Mai trebuie observat și că alineatul 3 poate veni în coliziune cu prevederile art. 133 alin 5 și 7 din Constituția României:

 

(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.

(7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile, cu excepţia celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2).

Observația aparține jurnalistulului Liviu Avram, care remarcă faptul că, fiind vot secret în cadrul CSM, conform Constituției, cum pot membrii CSM să motiveze public decizia de respingere a propunerilor?

Mai mult, la art 133 alineatul 7, Constituția spune că hotărârile CSM sunt definitive și irevocabile. Deci cum ar putea fi schimbată o eventuală a doua respingere, prin vot secret, a propunerilor făcute de ministrul Justiției pentru funcțiile de șefi ai parchetelor?

Sau poate ministrul va decide ca după prima respingere nici să nu mai trimită la CSM a doua propunere, ci să facă el numirea din propriul birou? 

Inspecția Judiciară devine o unealtă „independentă” în mâna ministrului

Ceea ce anunța în celebra conferință de presă din 23 august, că va propune trecerea Inspecției Judiciare de la Consiliul Superior al Magistraturii la Ministerul Justiției, apare și în proiectul de lege.

Ce reiese din proiect , alin 2 (FOTO JOS) este că șeful Inspecției judiciare va fi ales, prin concurs, organizat de ministerul Justiției. Adică de un ministru numit politic, care pune un om pe placul acelui ministru pentru a controla activitatea magistraților din parchete și instanțe.

Deși la alineatul 3 proiectul spune că IJ funcționează potrivit principiului independenței operaționale, nu este clar cum se va asigura această independență atât timp cât șefii Inspecției Judiciare pot fi revocați oricând de către ministrul Justiției (vezi FOTO JOS, alin 5)

Dovada clară că ministrul Justiției va controla Inspecția Judiciară și rapoartele pe care inspectorii le fac:

 

Cu alte cuvinte, ministrul controlează rapoartele inspectorilor și tot el e cel care decide sancțiunea împotriva magistraților. 

Magistrați spre final de carieră la Curtea Supremă și Parchetul General

Un alt capitol controversat din proiectele lui Tudorel Toader este cel al promovărilor la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Conform punctului c) din articolul 44 (FOTO SUS), un judecător sau un procuror poate promova la instanța sau parchetul cel mai înalt în grad după 15 ani de activitate.

Coroborat însă cu propunerea de la art 6 privind Institutul Național al Magistraturii (FOTO JOS) privind admiterea la INM, care prevede vârsta minimă de 30 de ani, precum și absolvirea INM după doi ani, rezultă că magistrații vor putea promova la ICCJ sau PICCJ la vârsta minimă de 47 de ani, când se apropie, cu pași repezi, de pensionare.

Comando special pentru anchetarea magistraților

Tudorel Toader nu a uitat nici de ideea înființării direcției speciale de anchetare a magistraților, indiferent de infracțiunile de care ar fi acuzați.

Practic, ar deposeda DNA de anumite atribuții și ar crea un instrument de presiune asupra magistraților. Ne-a, întoarce cu 30-40 de ani în urmă, așa cum remarca și procurorul general Augustin Lazăr/

Această idee vine în coliziune frontală cu modul de organizare a parchetelor în România, care se înființează pe categorii de infracțiuni (cum este DNA pe anticorupție și DIICOT pe combaterea crimei organizate), și nu pe categorii profesionale.

Tudorel Toader ignoră Comisia Europeană, ambasadele și vocea justiției

Parchetul general, DNA, DIICOT, organizațiile profesionale ale procurorilor, dar și asociații ale judecătorilor, președintele Klaus Iohannis, ambasadele SUA și Germaniei, Comisia Europeană au criticat dur „principiile” prezentate de ministrul Justiției pe 23 august și faptul că proiectele de modificare a legilor Justiției nu au fost postate pe site-ul instituției.

Tudorel Toader a mers mai departe cu ideile sale controversate, unele venite parcă din afara sistemului judiciar, așa cum remarca procurorul general Augustin Lazăr.

El a trimis la CSM proiectele și așteaptă avizele. Dar, așa cum știm că s-a întâmplat pe vremea predecesorului său, Florin iordache, în cazul OUG 13, este foarte posibil ca avizul CSM, unul pur consultativ, să fie ignorat, iar proiectele să-și urmeze calea legală spre Parlament.

Iar în Parlament se poate întâmpla chiar și mai rău de atât, dacă putem să mai măsurăm răul mai mare sau mai mic în cazul Justiției.