Experții Comisiei de la Veneția au criticat pe un ton foarte dur modificările aduse codurilor penale de coaliția PSD-ALDE, avându-l drept vârf de lance pe Florin Iordache și ajutat de ministurl Justiției, Tudorel Toader.

Sunt criticate modificările aduse articolelor ce pedepsesc corupția, inclusiv abuzul în serviciu.

„Modificările propuse par a intenționa să creeze premisele unei dezincriminări de facto a multor fapte care ar duce la infracțiunea de abuz în serviciu; asta va face mult mai dificil, practic imposibil, să anchetezi și să condamni persoane pentru această infracțiune. Este o contradicție atât cu obligațiile internaționale ale României, cât și cu cerințele unui stat de drept. Amendamentele aduse art. 297 ar trebui reevaluate”, spun experții.

Și prevederile care permit martorilor să refuze să depună mărturie au fost aspru criticate.

Iată recomandările Comisiei de la Veneția în ceea ce privește codurile penale:

A fost necesar și potrivit pentru parlamentul român să întreprindă o reformă codurile penale pentru a pune în aplicare deciziile Curții Constituționale și pentru a implementa Directivele UE, precum și pentru a aborda neajunsurile anterioare observate în aplicarea celor existente dispozițiile dreptului penal.

Modul în care s-a realizat reforma celor mai importante și mai sensibile coduri nu a fost în niciun caz adecvat. Amendamentele în curs de revizuire, au fost adoptate într-un proces legislativ excesiv de rapid și lipsit de transparență, în ciuda faptului că au existat mai mult de 300 de amendamente, multe dintre ele aducând schimbări radicale și afectând profund politica penală a statului. În timpul procedurilor de adoptare a acestora, au avut loc schimbări frecvente în texte, făcând consultarea relevantă a experților, a practicanților și a societății aproape imposibilă.

Practicienii de drept, inclusiv Înalta Curte de Casație și Justiție și șefii parchetelor au avertizat că intrarea în vigoare a amendamentelor ar putea avea consecințe negative pentru funcționarea sistemului de justiție din România. Aceste avertismentele nu au fost luate în considerare. Un proces mai larg de dezbateri, bazat pe dialog cu practicienii în drept și cu societatea în ansamblu, nu sunt doar recomandabile, ci chiar necesare.

Faptul că acest subiect a divizat societatea românească, ar fi trebui să fie pentru a organiza consultări mai eficiente. De asemenea, există conflicte între instituții (Președintele Republicii, Înalta Curte de Casație și Procurorul General, de exemplu versus Parlament). Într-o astfel de situație, este necesar ca toate instituțiile să evite excesul de discurs retoric și să acorde mai mult timp pentru a căuta un sprijin mai larg pentru modificările legislative. Nici publicul, nici opoziția nu au fost suficient informați în legătură cu acest preoces. De fapt, a fost un dialog insuficient cu societatea civilă, organizațiile profesionale, partidele de opoziție și unii actori instituționali.

Rapiditatea cu care aceste amendamente au fost adoptate a avut un impact negativ asupra calității legislației. Comisia a remarcat în timpul vizitei sale printre interlocutorii de acolo există o mare incertitudine cu privire la rațiunea care stă la baza amendamentelor specifice, a substanței exacte a unor amendamente adoptate și în special a impactului pe care anumite amendamente îl vor avea în practică. În plus, noile coduri vor conține - dacă toate amendamentele intră în vigoare - intrinsec contradicții care provoacă incertitudine juridică pentru viitor.

Unele dintre amendamentele propuse sunt în contradicție cu obligațiile internaționale ale UE în special în ceea ce privește lupta împotriva corupției sau depășesc cu mult cerințele care rezultă din jurisprudența Curții Constituționale sau din obligațiile internaționale ale țării.

Comisia este îngrijorată de faptul că, luată separat, dar mai ales ca tot unitar, multe modificări vor afecta grav eficacitatea procurorilor în lupta împotriva diverselor forme de criminalitate, inclusiv a infracțiunilor legate de corupție, crime violente și criminalitate organizată.

Având în vedere considerațiile de mai sus, se recomandă autorităților române să reevalueze global amendamentelor aduse în materie penală, atât a Codului Penal, cât și Codului de Procedură Penală, printr-un proces cuprinzător și eficient de consultare, pentru a veni cu o propunere legislativă solidă și coerentă, beneficiind de un larg sprijin din partea societății românești.

În special, Comisia recomandă autorităților române:

În ceea ce privește Codul de Procedură Penală: să revizuiască în ansamblu și în detaliu legea de modificare a Codului de Procedură Penală, ținând cont de comentariile din prezentul aviz, pentru a se asigura că reforma nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului de justiție. În timp ce întregul set de amendamentele trebuie revizuite în detaliu, în special normele privind comunicarea cu privire la investigațiile penale în curs (articolul 4), inițierea urmăririi penale (art 305), pragurile probatorii și incapacitatea de a utiliza anumite forme de probă (articolele 139, 143, 153, 168), precum și dreptul de a fi informați și de a participa la toate actele de urmărire penală (Articolele 83 și 92) ar trebui modificate fundamental.

În ceea ce privește Codul penal, în plus față de comentariile formulate în prezentul aviz:

- să reconsidere și să modifice, în concordanță cu comentariile formulate în prezentul aviz, dispozițiile ce reglementează infracțiunile legate de corupție, în special darea de mită (articolul 290);

- Traficul de influență (articolele 291 și 292), delapidarea (articolul 295) și abuz de serviciu (articolul 297);

- să reconsidere și să modifice, în concordanță cu comentariile formulate în prezentul aviz, și altele dispoziții cu un impact mai general, cum ar fi mărturie falsă (articolul 273) și compromiterea intereselor justiție (articolul 277 CC);

- să reconsidere și să modifice dispozițiile privind măsurile de confiscare extinsă (articolul 1121 alineatul) și definiția funcționarului public (articolul 175), sancțiuni adiționale (articolul 65), pentru a le alinia la obligațiile internaționale ale țării.

Întregul raport, în limba engleză, poate fi accesat aici.