Comisia juridică a Senatului a respins cererea DNA privind începerea urmăririi penale în cazul lui Titus Corlățean în dosarul „Vot Diaspora 2014”. În timp ce trei senatori juriști au fost de acord cu cererea DNA, alți cinci au votat împotrivă.

Votul final urmează să fie dat de plenul Senatului.

Kovesi: Sunt 19 volume, au fost audiați ambasadori, șefi din MAE

Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a spus imediat după ce a trimis Senatului cererea de încuviințare a urmăririi penale că fostul ministru de externe Titus Corlățean este bănuit de abuz în serviciu și împiedicarea exercitării drepturilor electorale.

„Pot să vă spun că atașat referatului procurorului au fost înaintate 19 volume, copii ale dosarului, în care se regăsesc declarații de martor, persoane sau funcționari implicați în aceste activități, sunt documente ridicate de la diverse instituții publice, alte informații pe care se bazează probatoriul în acest moment. Au fost audiați și ambasadori, și șefi ai misiunilor diplomatice au fost audiați și șefi din cadrul ministerului”, a precizat șefa Direcției Naționale Anticorupție.

Titus Corlățean este acuzat de procurorii DNA de săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru altul și împiedicarea exercitării drepturilor electorale, în contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, având, la data săvârșirii faptelor, calitatea de ministru al Afacerilor Externe.

Mai exact, fostul ministru al Afacerilor Externe ar fi încălcat procedurile legale și a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte, se arată în comunicatul emis de către Direcția Națională Anticorupție. Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate.

De asemenea, procurorii susțin că dreptul de vot al cetățenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat. Vătămarea s-a realizat atât prin împiedicarea exercitării dreptului la vot, cât și prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care i-a determinat pe votanți să renunțe la a-și mai exercita acest drept.Limitarea accesului la secțiile de votare în străinătate a avut drept consecință creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de candidat, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv.

DNA susține că ministrul de externe a cauzat și o vătămare a intereselor legitime ale Ministerului Afacerilor Externe, interese care constau în buna funcționare a misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României în străinătate și în îndeplinirea în condiții optime a atribuțiilor legale privind apărarea, în străinătate, a drepturilor cetățenilor români.

Procurorii spun că Titus Corlățean a nesocotit unele dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secții de votare în localități în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane și a organizat, fără vreo documentare ori justificare, secții de votare în localități care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.

De altfel, Titus Corlățean a demisionat de la conducerea Ministerului Afacerilor Externe între cele două tururi de scrutin de la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014, din cauza problemelor apărute la votul din diaspora, dat fiind faptul că în mai multe capitale europene cozile de la secțiile de vot au fost uriașe, iar oamenii nu au putut vota.

Fostul ministru al Afacerilor Externe a mers la sediul DNA și anul trecut, când a fost audiat într-un dosar tot cu privire la votul desfășurat în diasporă cu ocazia alegerii președintelui României.