Procurorii DNA au contraatacat ddupă decizia de miercuri a Camerei Deputaților, care a votat împotriva ridicării imunității în cazul lui Sebastian Ghiță. Procurorii anticorupție l-au pus sub control judiciar pe deputat și i-au fixat o cauțiune la 13 milioane de euro.

Astfel, Sebastian Ghiță va fi cercetat în stare de libertate, dar va avea unele interdicții și obligații, pe lângă plata cauțiunii.

Sebastian Ghiță a susținut miercuri în fața deputaților că în România arestarea preventivă a devenit ”o sursă de tortură modernă”, iar Parlamentul este supus unei presiuni uriașe cu scopul instaurării fricii prin hărțuire. El a denunțat faptul că numeroși oficiali și politicieni au probleme în justiție.

Mai mult, el a susținut că președintele Klaus Iohannis este ”în prag de demisie din cauza unui posibil dosar” pe numele soției sale.

Deputatul a mai susținut că procurorii vor să-l tranforme în denunțător, țința fiind Victor Ponta, Ghiță citând ca sursă comisarul.ro, un site prea puțin credibil. Procurorii, potrivit lui Ghiță, încearcă de trei luni să-i facă dosar și soției fostului premier, Daciana Sârbu.

Ce acuză procurorii anticorupție

Sebastian Ghiță are calitatea de suspect pentru șantaj, cumpărare de informații, folosire de informații confidențiale, dar și pentru conducere pe drumurile publice fără permis de conducere valabil.

Dosarul a fost clasat în urmă cu doi ani de către procurorul Lucian Papici și redeschis recent prin decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar numele lui Sebastian Ghiță în acest caz nu a apărut până acum.

Și fostul procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Prahova, Aurelian Mihăilă, a fost citat miercuri la DNA Ploiești, dar și actualul adjunct al șefului Parchetului Curții de Apel Ploiești, Liviu Tudose, tot în calitate de suspect.

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis în luna februarie a acestui an redeschiderea dosarului în care sunt implicate persoane cu funcții mari în Poliția Prahova, procurori, dar și funcționari. În același dosar vor fi cercetați și deputatul Vlad Cosma și Mircea Cosma, șeful Consiliului Județean Prahova.Proaspăt numit subsecretar de stat în cadrul ministerului Afacerilor Interne, Viorel Dosaru este și el anchetat în acest caz.

Dosarul clasat în primăvara anului 2014 de procurorul Lucian Papici de la DNA îi privea pe Daniel Petre (fost șef DGRFP Ploiești), Cătălin-Ștefan Dinu (adjunct al DGRFP Ploiești), Viorel Dosaru (fost șef Inspectoratul de Poliție Prahova, actual subsecretar de stat MAI), Gelu-Cristian Manea (șef Poliția Ploiești), Nicolae Zecheru (șef Serviciul de Investigații Criminale din cadrul IPJ Prahova), Constantin Ispas (fost șef Serviciul Județean Anticorupție Prahova din cadrul DGA), Emanuel Saghel (ofițer superior Biroul de Combatere a Crimei Organizate Ploiești).

Pe lângă ei, sunt cercetați și Gheorghe Gîrbea (procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, șef Secție urmărire penală), Ionuț Botnaru (fost procuror șef DIICOT Ploiești, actual procuror general Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești), Liviu Matei (actual procuror șef DIICOT Ploiești), Vlad Cosma (deputat), Mircea Cosma (președinte Consiliul Județean Prahova) și Aurelian Mihăilă (procuror general adjunct la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești).

Dosarul a fost pornit în urma unei alte anchete desfășurate la Parchetul de pe lângă Curtea de Ape Ploiești ce privea infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani cu un prejudiciu estimat la 34 de milioane de euro.

Cazul a fost preluat la DNA de procurorul Lucian Papici deoarece acesta avea informații că omul de afaceri prahovean Răzvan Alexe ar fi coordonatorul mecanismului evazionist, iar acesta ar fi apelat la amicii săi „din mediile justiției, administrației publice locale, organelor de aplicare a legii și autorităților de comntrol fiscal, pentru a obține date cu privire la demersurile parchetului de a efectua anumite măsuri procedurale împotriva sa, dar și a unor apropiați ai acestuia, în vederea contracarării acestora, respectiv a deturnării actului de justiție”, a notat fostul procuror anticorupție.

Conform ordonanței de clasare a cauzei, Ionuț Botnaru, șeful DIICOT ST Ploiești, ar fi fost contactat de Răzvan Alexe pentru a afla dacă este cercetat în vreun dosar sau daca este interceptat. Botnaru ar fi apelat la Aurelian Mihăilă, adjunctul șefului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, care a cerut toate aceste date de la procurorul Mircea Negulescu.

Negulescu era procurorul care investiga faptele de evaziune fiscală și spălare de bani. Acesta din urmă ar fi refuzat să dea aceste informații.Conform rezoluției de clasare a procurorului Lucian Papici, informațiile inițiale erau că Răzvan Alexe ar fi obținut informații și de la Constantin Ispas, șef în cadrul DGA Prahova, care, împreuna cu Viorel Dosaru, a pus la cale o strategie de a culege informații despre dosarele lui Alexe prin metode aparent legale.

Procurorul Lucian Papici notează în actele sale că sunt indicii că Viorel Dosaru s-a informat de la subalterni despre anchetele împotriva lui Alexe, iar informațiile ar fi ajuns la cel cercetat prin intermediul lui Constantin Ispas.

„Sunt date și indicii că inspectorul șef Viorel Dosaru a diseminat informații referitoare la dosarul penal în cauză și interceptările Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești efectuate cu privire la SC Coni SRL și prin intermediul comisarului șef de poliție Gelu Cristian Manea, șeful Poliției Municipiului Ploiești, care a avut frecvente întâlniri cu Răzvan Alexe în perioada respectivă”, a mai scris procurorul anticorupție în ordonanța de clasare.

„Referitor la relația dintre Răzvan Alexe și Viorel Dosaru este de reținut că în perioada 14-24 ianuarie 2013, ca urmare a unor solicitări primite de cel dintâi din partea unui apropiat al să, Cătălin Iosif Ungureanu, inspectorul șef al IJP Prahova a aprobat, la cererea expresă a lui Răzvan Alexe un raport (document intern al MAI) de transfer în cadrul BCCO Ploiești a lui Sorin Chiriță chiar la sediul firmei lui Răzvan Alexe din comuna Bărcănești. Mai precis, Răzvan Alexe a primit/gestionat la sediul firmei sale două documente din circuitul intern al MAI. Sunt indicii că, drept contraservicii pentru acest gen de servicii, Viorel Dosaru a fost recompensat de Răzvan Alexe cu sume importante de bani”, a mai spus Papici.

Procurorul DNA scria în ordonanța de clasare că nu a avut probe în acest dosar. „În urma exploatării autorizațiilor emise în cauză s-a considerat că nu se impune prelungirea acestora întrucât, dincolo de orice îndoială rezonabilă, datele opbținute nu au confirmat în niciun fel existența faptelor penale presupus comise. (...) Am apreciat că în cauză nu se impune începerea urmăririi penale in rem, întrucât faptele nu există în materialitatea lor”.