Retrocedarea a fost făcută de primarul Onțanu unui urmaș de-al ilustrului om de stat, în urma unor aranjamente cu Cristi Borcea, fostul finanțator al clubului Dinamo, dar și cu Dragoș Dobrescu, unul dintre membrii așa-numitului Grup de la Monaco.

Imediat ce Borcea și Dobrescu au cumpărat drepturile litigioase, pretenția inițială a urmașului lui Take Ionescu a crescut de la nici zece hectare la peste 66. 

Informația apare în motivarea deciziei de arestare a lotului Neculai Onțanu-Loredana Radu, obținută de EurActiv.ro și RISE Project. 

Conform documentului, în anul 2001, Ioan Tudor Ionescu în vârstă de 73 de ani, urmaș al lui Take Ionescu, a cerut retrocedarea unui teren de 9,8 hectare în Șoseaua Colentina, numărul 458. Ulterior, după ce și-a vândut drepturile litigioase către Dragoș Dobrescu și Cristi Borcea, moștenitorul Ionescu a depus, în afara termenului legal, două „suplimente la notificare”, prin care suprafața cerută creștea la 66,45 de hectare. A motivat totul prin "eroare materială”.

Practic se solicita retrocedarea Moșiei Fundeni din comuna Colentina, acum aproape toată făcând parte din Sectorul 2 din București.

„Ulterior, în afara termenului legal, prin suplimentele la Notificarea inițială înregistrate la 25.06.2003 și 7.12.2004, petentul Ionescu Ioan Tudor a solicitat retrocedarea unei suprafețe de 66,45, invocând eroarea materială”, scriu judecătorii în motivarea deciziei prin care l-au arestat pe Neculai Onțanu. 

Retrocedare cu tupeu 

Terenul a fost retrocedat de Primăria Sectorului 2 în ciuda faptului că Elena Niță, directorul Direcției juridice din Primărie, a avut dubii cu privire la „întinderea dreptului de proprietate revendicat”. Aceasta nota, într-un referat întocmit în 4 decembrie 2006, că o parte din terenul cerut fusese vândut între anii 1922 și 1945, astfel încât era nevoie de o verificare mai atentă a moștenirii la Arhivele Naționale. 

„Au fost identificate acte de înstrăinare prin care autorii (...) au vândut suprafețe de teren, la nivelul anilor 1922-1945, astfel că nu este posibilă atribuirea unor alte terenuri, fără a se verifica la Arhivele Naționale succesiunea actelor de proprietate prezentate de petent”, a scris directorul din primăria lui Onțanu, potrivit judecătorilor. 

Completul de judecată afirmă că primarul Onțanu și „inculpatul Șutru”, secretarul Consiliului Local al Sectorului 2 încă din 1993, „au ignorat cu bună-știință și actele pe care s-a întemeiat cererea petentului Ionescu Ioan Tudor, care sunt „îndoielnice atât cu privire la întinderea dreptului de proprietate și posibilitatea compensării cu un teren în condițiile în care proprietatea pentru care se solicita era afectată de bălți /mlaștină, cât și dacă „suplimentele la notificările inițiale” transmise în afara termenului, mai pot fi luate în considerare”. 

După ce au retrocedat terenul în condiții „îndoielnice”, așa cum spun judecătorii, Onțanu și subalternii i-au dat Loredanei Radu o autorizație ilegală pentru a construi pe terenul revendicat în numele lui Take Ionescu.  

Știind că cea care a solicitat autorizația este rudă a lui Gabriel Oprea, cei din administrația de sector i-au permis acesteia să construiască pe terenul de la lac un hotel. Regulamentele urbanistice locale interziceau însă orice construcție la mai puțin de 30 de metri de malul lacului. 

„În cazul unei autorizații eliberate lui Radu Loredana cu privire la acel teren, doamna Irina Sevciuc de la Direcția Urbanism mi-a spus că domnul primar vrea să semnăm repede respectivele documente. Probabil că primarul a făcut această solicitare lui Bogdan Pîrvanu, arhitect-șef.  În acest context, cred că am întrebat-o pe doamna Sevciuc cine este beneficiarul autorizației, ea zicându-mi că această este rudă a domnului Gabriel Oprea. Am constatat personal că pe respectivul teren s-a edificat o construcție cu mai multe nivele, aflată în stadiu de structură de beton, foarte aproape de malul lacului. Din ce știu eu, în perioada respectivă, planul de urbanism zonal al sectorului 2 prevedea o retragere de la malul lacului de 30 de metri”, a declarat în fața magistraților eternul secretar al Consiliului Local de la Sectorul 2, Toma Șutru.

DNA a cerut actele, Onțanu și-a amenințat angajații 

În 23 martie, când DNA a cerut acte în legătură cu retrocedarea, dar și explicații pentru autorizația dată Loredanei Radu, primarul Neculai Onțanu a dat ordin scris angajaților să nu trimită nimic procurorilor fără știrea sa. În aceste condiții, judecătorii îl acuză pe Onțanu că „a încercat să ascundă mijloace de probă”. 

„După ce a luat la cunoștință de conținutul solicitării, inculpatul Onțanu Neculai a emis în aceeași zi o adresă (nr. 20868 din 23.03.2016) către Compartimentul arhivă, prin care le punea în vedere să nu elibereze nici un document fără respectarea procedurii care presupunea aprobarea sa personală, sub sancțiunea tragerii la răspundere”, scriu judecătorii.

Secretar în primărie de 23 de ani, Toma Șutru l-a turnat pe Onțanu, spunând că „a transmis în mod direct angajaților de la departamentul de arhivă și administrație publică să nu comunice documentele solicitate fără acordul său expres, amenințându-i că, în caz contrar, vor fi destituiți”, se mai arată în motivarea anchetatorilor. 

Gabriel Oprea a construit pe terenul lui Take Ionescu 

Loredana Radu a cumpărat o mie de metri pătrați din terenul retrocedat cu doar 50.000 de euro. Judecătorii scot în evidență faptul că terenul avea practic o valoare de piață de aproximativ 2.800.000 euro, respectiv o valoare estimată de 500.000 euro conform Ghidului cu prețuri orientative ale imobilelor realizat de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România. 

În declarația dată procurorilor, Loredana Radu a povestit cum a solicitat Direcției de Urbanism de la Primăria Sectorului 2 un certificat de urbanism pentru acel teren și a primit dreptul de a ridica un hotel.  

„Intenția mea era să fac un proiect pe acel teren pentru a-i crește valoarea, în sensul că vroiam să-l vând la un preț mai mare decât cel cu care îl achiziționasem. Am plătit prețul de 50.000 de euro mandatarului terenului (...) La un an după achiziționarea acelui teren, i l-am vândut unchiului meu, Oprea Gabriel, la dorința acestuia”, a povestit Loredana Radu.  

Potrivit acesteia, Oprea i-a oferit 400.000 de euro pe teren.  

„Recunosc că eu am vrut să-l vând unui alt potențial client, cu o sumă, probabil, mai mare, dat fiind potențialul zonei și faptul că avea o poziționare pe care eu o consider foarte frumoasă. Unchiul meu mi-a achitat integral banii și consider că și așa am ieșit în câștig”, și-a explicat Loredana Radu opțiunea de a-i vinde lui Oprea terenul mult sub prețul pieței. 

După ce Loredana Radu a obținut autorizația să construiască un hotel, act care deroga de la regulamentele de urbanism, terenul a ajuns la Gabriel Oprea, care s-a apucat să construiască. 

„Unchiul meu, în baza proiectului pe care l-am pus la dispoziție, a edificat o structură de rezistență, iar, ulterior, a donat-o fiicei sale, Tudor Ana Maria. În prezent, terenul, împreună cu structura ridicată pe el, se găsește la vânzare”, a declarat Loredana Radu la DNA. 

Terenul marelui Take Ionescu 

EurActiv.ro și RISE Project au mers la Academia Română pentru a elucida misterul averii lui Take Ionescu. Într-una dintre casele deținute de fostul mare om de stat funcționează astăzi Institutul de Etnografie și Folclor, aflat în subordinea Academiei. 

Clădirea se află astăzi în patrimoniul Academiei Române după ce Adina Ionescu, fosta soție a lui Take Ionescu, a lăsat-o moștenire statului român. Aceasta a primit, după moartea soțului, două case pe care, prin testament, le-a lăsat statului contra unei rente viagere, așa cum reiese din documentele consultate la Academie.

Actul de vânzare cumpărare menționează: "Prețul vânzării consta într-o rentă viageră de 1.200.000 de lei stabilizați conform Legii din 1929. Renta viageră de 1.200.000 de lei,  prevăzută în acest act, se plătește cu anticipație, în două rate semestriale, la 23 martie si 26 septembrie ale fiecarui an, cu excepția rentei pe anul 1940-1941, care va fi plătită integral prin ordonanța de plată pe ambele semestre”. 

„Academia Română nu este în posesia unui testament al lui Take Ionescu, astfel că singurul loc în care apare averea lăsată moștenire de acesta ar fi Arhivele Naționale”, ne-au declarat surse din Academie.

Proprietarul inițial și moștenitorul  

Judecătoarea care a dispus arestarea lui Onțanu, a Loredanei Radu și a lui Toma Șutru denunță, în motivarea deciziei sale, apariția clasei „privilegiate” de funcționari publici și intermediari care ajung să pună mâna pe averile foștilor proprietari „pervertind” dreptul urmașilor acestora.  

„Ignorând exigențele de etică pe care le presupunea calitatea de funcționar public, (aceștia) au obținut sume uriașe raportat la veniturile la care erau îndreptățiți”, scrie judecătoarea. 

Același lucru li se impută și beneficiarilor de drepturi litigioase „de genul martorilor Borcea și Dobrescu, care se bazau pe relațiile privilegiate cu factori cu putere de decizie”.  

„În acest sens, inculpații au profitat de vârsta înaintată a petentului Ionescu Ioan Tudor, în vârstă de 73 de ani la data formulării primelor notificări, adresate în 2001 (...) descendent al ilustrului Tache Ionescu (născut Dumitru Ghiță Ion Ionescu), figură marcantă a politicii românești în perioada interbelică, pervertind dreptul acestuia la restituirea moșiei Fundeni din fosta comună Colentina, Județul Ilfov (în mare parte actualul sector 2 București) în maniera reținută mai sus”, scrie magistratul. 

Take Ionescu s-a năs­cut la Ploiești în 1858. După terminarea studiilor în străinătate, s-a reîntors în România și, treptat, a devenit un personaj politic ilustru al perioadei interbelice.  A fost pe rând deputat, ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, ministru al Afacerilor Străine și prim-ministru pentru scurt timp.

De profesie avocat, Take Ionescu a fost și jurnalist. A publicat în The Times, dar și în paginile ziarul "Românul”.  A murit la 64 de ani,  în 1922, și este înmormântat la mănăstirea Sinaia.

Text: Ovidiu Vanghele (EurActiv.ro) și Ana Poenariu (RISE Project)
Grafică: Sergiu Brega (RISE Project)