Curtea Constituțională a decis că persoanele condamnate definitiv nu pot face parte din guvernul țării. Decizia apare după ce Liviu Dragnea nu a putut fi propus pentru funcția de premier, așa cum își dorea.

UPDATE Curtea Constituțională a emis un scurt comunicat de presă ce lasă loc la interpretări asupra deciziei sale:

„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituţionalitate formulată. Pentru adoptarea acestei soluții, Curtea a constatat că, în esență, motivele invocate în sesizare constituie atât probleme de aplicare și interpretare a legii de către autoritățile publice competente, cât și aspecte de legiferare ce intră în competența Parlamentului”, se arată în comunicat.

Cu alte cuvinte, CCR nu s-a pronunțat pe fondul problemei, ci a spus că nu e treaba judecătorilor constituționali să interpreteze dacă prevederea din lege este constituțională sau nu.

Această decizie ambiguă nu îi folosește lui Liviu Dragnea, care nu are un răspuns că ar putea ocupa o funcție în guvern, dar nici nu lămurește situația.

***** Știrea inițială

Legea care prevede că o persoană condamnată penal nu poate ocupa o funcție de ministru în guvern este constituțională, conform unor surse citate de Agerpres. Asta au decis judecătorii Curții Constituționale joi, după mai multe dezbateri și amânări ce s-au întins pe parcursul a patru luni.

Practic, judecătorii au respins sesizarea Avocatului Poporului ca fiind inadmisibilă.

„E cea mai grea soluție pe care am avut-o de dat până acum, pentru că problemele sunt mai ales de apreciere politică”, declara, în martie, președintele CCR, Valer Dorneanu.

Pe 5 ianuarie, Avocatul Poporului Victor Ciorbea a anunțat că a sesizat CCR cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 2 din Legea 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor, conform căruia pot fi membri ai Executivului persoanele care nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în situație de incompatibilitate.

Ciorbea nota în sesizare că „prevederile art. 2 din Legea 90/2001 încalcă principiul echilibrului puterilor în stat, nu întrunesc cerințele constituționale de previzibilitate și proporționalitate a legii și nu permit recunoașterea dreptului la diferență pentru ocuparea, în condiții de egalitate și fără restricții nerezonabile, a unei funcții ce implică exercițiul autorității de stat”.

„Obiectivul meu nu mai este să fiu prim-ministru”, spunea șeful PSD în urmă cu o lună. De altfel, și președintele Klaus Iohannis a afirmat în multiple rânduri, atât înaintea alegerilor parlamentare, cât și după, că nu va numi un „penal” în funcția de premier chiar dacă nu ar fi existat Legea 90/2001. Declarația era cu referire direct la Liviu Dragnea.

Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv în 2016 la 2 ani de închisoare cu suspendare în dosarul „Referendumul”. Dragnea a fost găsit vinovat de infracțiuni comise cu ocazia referendumului din 2012 pentru demiterea președintelui Traian Băsescu.

În luna aprilie a acestui an, judecătorii au respins o contestație în anulare formulată de Dragnea împotriva sentinței definitive, fiind astfel confirmată sentința din 2016.