Guvernul a aprobat, vineri, un proiect de lege de modificare și completare a codurilor penale conform directivei Comisiei Europene, inițiată de europarlamentarul Monica Macovei, despre instituția confiscării extinse.

Proiectul Guvernul precizează că proiectul de lege are în vedere exclusiv transpunerea unor prevederi din Directiva 2014/42/UE privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană.

Directiva a fost adoptată în 2014, la inițiativa europarlamentarului Monica Macovei, și trebuia transpusă în legislația internă a fiecărui stat membru UE în termen de doi ani și jumătate.

„În privința instituției confiscării extinse, proiectul transpune unele prevederi ale Directivei 2014/42/UE. Astfel, confiscarea extinsă poate fi aplicată atunci când pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de patru ani sau mai mare”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Conform inițiatorului proiectului de lege, pentru a fi aplicată confiscarea extinsă fapta la care a fost condamnată persoana trebuie să fie susceptibilă să îi procure un folos material și dacă instanța își formează convingerea că bunurile respective provin din activități infracționale. În acest caz, convingerea instanței se poate baza inclusiv pe disproporția dintre veniturile licite și averea persoanei.

Ce prevede „Directiva Macovei”

Ideea confiscării extinse a apărut datorită grupurilor de criminalitate organizată, care transferă bunuri și bani către terțe persoane în scopul de a evita confiscarea.

De exemplu, a explicat Monica Macovei în 2014, după adoptarea proiectului de către Parlamentul European, o persoană acumulează venituri prin infracțiuni, apoi vinde sau face cadou sau pune pe numele altora aceste venituri. În aceste situații confiscarea se va putea face dacă bunul se vinde sub prețul pieței sau se donează sau există indicii că nu a fost o tranzacție reală.

„În plus, am reușit să introducem în directivă noțiunea de reutilizare socială a bunurilor confiscate. Aceasta înseamnă că proprietățile confiscate vor putea fi folosite în interesul comunităților afectate sau în scopuri sociale sau, ca în Italia sau Marea Britanie, pentru cumpărarea de mașini sau alte echipamente necesare în lupta împotriva marii criminalități.

Un pilon important al Directivei este confiscarea extinsă a veniturilor care nu se pot justifica legal. De exemplu, dacă o persoană este condamnată pentru o sumă mică de trafic de droguri - 1.000 de euro, judecătorul îi evaluează toată averea şi, dacă nu o poate justifica, i-o confiscă, prezumând că provine tot din trafic de droguri.

Directiva se va aplica în următoarele situaţii: Corupţie activă şi pasivă în sectorul privat şi public, plus corupţie în cazul oficialilor europeni; Participare la reţelele de crimă organizată; pornografie infantilă; criminalitate informatică; Orice infracţiune pedepsită de lege cu cel puţin 4 ani închisoare.

Un alt pilon al acestei directive este confiscarea de la terţi. Grupurile de criminalitate organizată transferă bunuri şi bani către terţe persoane, în scopul de a evita confiscarea. De exemplu, o persoană acumulează venituri prin infracţiuni, apoi vinde, face cadou sau pune pe numele altora aceste venituri.

În aceste situaţii, confiscarea se va putea face dacă bunul se vinde sub preţul pieţei sau se donează, sau există indicii că nu a fost o tranzacţie reală.