Procurorii anticorupție au concluzionat că nu există fapte de corupție, dar au dispus disjungerea și declinarea la Parchetul General a anchetei privind OUG 13 pentru cinci infracțiuni. Iordache a vrut să dezincrimineze total abuzul în serviciu.

Potrivit DNA, nu se poate reține în această cauză săvârșirea infracțiunii de către persoane ce dețin funcții de conducere într-un partid politic de a fi exercitat autoritatea sau influența politică în vederea adoptării, în seara zilei de 31 ianuarie, a unei ordonanțe de urgență prin care au fost modificate codurile penal și de procedură penală, cu scopul favorizării unor persoane urmărite penal sau judecate care, în felul acesta, ar fi beneficiat direct sau indirect de foloase necuvenite, deoarece actele de urmărire penală efectuate în cauză nu au confirmat săvârșirea vreunei fapte de natură penală.

„Având în vedere că, din analiza actelor de urmărire penală, rezultă indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni, respectiv:  

  • Favorizare a făptuitorului 
  • Prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută și sancționată de Legea 115/1999)
  • Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri
  • Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri 
  • Fals intelectual

și întrucât aceste infracțiuni nu intră în sfera de competență a Direcției Naționale Anticorupție, nefiind întrunite condițiile specifice prevăzute în Legea nr.78/2000 republicată sau a OUG nr.43/2002, cu referire la aceste cinci infracțiuni cauza se va disjunge și se va declina spre soluționare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, a transmis DNA luni, într-un comunicat de presă.

Iordache a vrut să dezincrimineze total abuzul în serviciu

Procurorii anticorupție descriu pe larg cele întâmplate în cazul OUG 13 și arată faptul că fostul ministru al Justiției, Florin Iordache, a vrut să dezincrimineze total abuzul în serviciu. 

Pe 16 ianuarie 2017, ministrul Justiției a început procedurile de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală (CP și CPP), invocând necesitatea punerii în acord a deciziilor Curții Constituționale cu legislația internă. De asemenea, același ministru a precizat că intenționează și promovarea unui proiect privind grațierea unor pedepse.

„Cu această ocazie, ministrul și-a exprimat intenția ca respectivele modificări să fie transpuse într-un proiect cât mai repede pentru a fi promovate în ședința de Guvern din 18.01.2017. În acest context, ministrul a prezentat personalului de specialitate din conducerea Ministerului Justiției un document ce conținea modificările pe care acesta dorea să le aducă celor două Coduri”, detaliază procurorii.

Principalele modificări vizate de ministrul Justiției:

 
  • Dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu;
  • Dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu;
  • Modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de conflict de interese; 
  • Modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de corupție: darea de mită, luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență;
  • Modificări ale codului de procedură penală, printre care se regăseau și modificări ale modului de sesizare denunțul și plângerea.

„Personalul de specialitatea a opinat că este imposibil a justifica urgența pentru promovarea proiectului de act normativ prin OUG”, se arată în comunicatul DNA.

„În cursul zilei de 17.01.2017, s-au întocmit proiectele de OUG privind modificarea CP și CPP, precum și cu privire la grațiere, renunțându-se la dezincriminarea totală a abuzului în serviciu. În schimb, s-au introdus: un prag valoric minim al prejudiciului de 200.000 lei, condiția existenței unei plângeri penale prealabile, precum și diminuarea pedepselor. De asemenea, s-a renunțat la modificarea infracțiunilor de corupție clasice, deoarece s-a atras atenția asupra posibilității sancționării României care este parte a Convenției de la Merida”, descriu procurorii.

A doua zi, proiectele nu au mai fost adoptate, după venirea președintelui Klaus Iohannis la sediul Guvernului, iar ulterior au fost publicate pe site-ul Ministerului Justiției pentru a se transmite opinii.

„Totodată, s-au solicitat puncte de vedere de la principalele instituții din domeniul judiciar. Aceste opinii au fost centralizate de specialiștii Ministerului Justiției, majoritatea fiind critice, atât cu privire la fondul proiectelor, dar și cu privire la intenția promovării prin OUG, în sensul că nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a justifica urgența”.

Luptele dintre ministru și subordonați la Ministerul Justiției 

„În toată această perioadă, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a întocmit 6 (șase) note prin care exprimau critici la adresa proiectelor amintite. Cea mai consistentă notă este cea întocmită la data de 27.01.2017, ce conține peste 30 de pagini și în care se face o analiză a proiectului de modificare a CP și CPP prin prisma opiniilor exprimate de reprezentanții sistemului judiciar. Prin această notă, specialiștii Ministerului Justiției opinează că nu este oportună promovarea prin OUG”, notează procurorii încercările angajaților din Ministerul Justiției de a opri OUG 13.

Ministrul Iordache a solicitat avize pe 31 ianuarie, în jurul orei 17:00, pentru a putea promova proiectul de OUG pentru modificarea CP și CPP, de la cele 5 (cinci) ministere avizatoare: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, Consiliul Legislativ și Consiliul Superior al Magistraturii.

În aceeași seară era programată ședința de guvern care avea pe ordinea de zi trei proiecte de acte normative privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și privind domeniul fiscal.

„Cu referire la OUG de modificare a Codurilor (care de altfel nici nu figura pe ordinea de zi), până la ora programată inițial pentru ședința de Guvern – 19.45, au fost transmise către Secretariatul General al Guvernului doar avizul Ministerului Afacerilor Interne și cel al Consiliului Legislativ, adică doar două din cele cinci avize necesare. Ministerul Afacerilor Interne a comunicat un aviz strict referitor la infracțiunile din domeniul circulației rutiere. Consiliul Legislativ a transmis un aviz cu observații. Acest aviz atrăgea atenția asupra insuficientei motivări a caracterului de urgență a proiectului de OUG pentru modificarea Codurilor”, explică procurorii.

Iordache a cerut și avizul CSM în aceeași seară de 31 ianuarie, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a stabilit drept termen de emitere a avizului, a doua zi, 1 februarie 2017.

„Deși nu a fost trimis un aviz de la CSM, reprezentanții Ministerului Justiției au atașat avizul negativ al amintitei instituții emis însă pentru forma proiectelor așa cum fuseseră publicate în data de 18.01.2017, deși între timp apăruseră modificări de substanță, dintre care sunt de amintit introducerea unor cauze de nepedepsire în cazul abuzului în serviciu și a favorizării făptuitorului.

Meleșcanu a semnat cu ochii închiși pe holurile Guvernului 

Conform procurorilor, Teodor Meleșcanu, ministrul de Externe, a semnat pe holuri pentru avizarea OUG 13, fără să fi făcut vreo analiză.

„Ministerul Afacerilor Externe nu a transmis un aviz formal, ministrul de resort semnând proiectul de act normativ pentru modificarea Codurilor chiar în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat „pe loc” acest aviz”.

Avizul negativ de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, înlocuit cu un altul, favorabil

„În privința avizului Ministerului pentru Relația cu Parlamentul (MRP), acesta a fost finalizat în jurul orei 20, fiind asumat de ministrul de resort care l-a semnat (Grațiela Gavrilescu, n.r.). Acest aviz de oportunitate cu observații și propuneri a fost înregistrat și ștampilat la cabinetului ministrului pentru Relația cu Parlamentul, căpătând caracter de act oficial. Imediat după înregistrare, semnare și ștampilare, avizul MRP a fost transmis prin fax, ajungând la Ministerul Justiției în jurul orei 20.02, faxul fiind înregistrat cu ștampilă și număr de înregistrare, conform metodologiei, astfel că a devenit, la rândul său, un act oficial”.

DNA explică faptul că acest prim aviz al MRP era intitulat aviz de oportunitate cu observații și propuneri. Conform metodologiei, proiectul de OUG pentru modificarea CP și CPP, sau trebuia modificat în sensul celor solicitate de MRP sau se renunța la adoptarea în forma OUG și se iniția ca proiect de lege care era trimis Parlamentului României.

Practic, MRP critica nemotivarea urgenței proiectului de modificare a CP și CPP. „Acest aviz a fost predat de reprezentanții MRP către reprezentanții Ministerului Justiției. Personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a luat la cunoștință despre conținutul avizului MRP după ora 20 și a comunicat, prin intermediari, către ministrul Justiției, impedimentele rezultate din avizul MRP”.

Ceartă între ministere pe tema OUG 13

În ora următoare, la sediul Guvernului, ar fi avut loc discuții tensionate cu privire la avizul MRP, între reprezentanții MRP și reprezentanții Ministerului Justiției.

„În final, reprezentanții MRP au fost convinși să modifice avizul inițial, astfel că, în intervalul amintit, a fost emis un al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la adresa proiectului de modificare a CP și CPP. Acest al doilea aviz al MRP, favorabil, a fost finalizat în jurul orelor 21.10 – 21.15, fiind înregistrat, semnat, ștampilat și transmis prin fax către Ministerul Justiției, unde a fost înregistrat cu același număr ca și primul aviz”, detaliază DNA.

Ulterior, în cadrul ședinței de guvern amânată pentru seara târziu pentru că Iordache nu avea toate avizele, ministrul Justiției a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu trei proiecte printre care și proiectul OUG pentru modificarea CP și CPP.

„Expunerea ministrului Justiției a durat 2-3 minute, iar proiectul OUG nr 13/31.01.2017 a fost aprobat de guvern, constatându-se formal existența avizelor, deși cel de la CSM era unul pe un proiect mai vechi, cel de la MAE era certificat doar printr-o simplă semnătură, iar primul aviz de oportunitate cu observații și propuneri al MRP (care ar fi blocat adoptarea OUG 13/2017) nu a fost atașat la dosarul de avize. Cel de-al doilea aviz de la MRP, în original, a fost preluat de reprezentanții Ministerului Justiției chiar în seara zilei de 31 ianuarie 2017, însă a fost înregistrat la nivelul Ministerului Justiției abia a doua zi, 1 februarie 2017, la același număr cu primul aviz de la MRP - cel cu observații și propuneri (care fusese transmis prin fax la data de 31 ianuarie 2017, în jurul orelor 20)”.

Procurorii susțin că există probe că primul aviz de la MRP, cel cu observații și propuneri, transmis prin fax de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul către Ministerul Justiției, a fost distrus în interiorul Ministerul Justiției.

„De asemenea, și originalul primului aviz cel cu observații și propuneri, emis de MRP și predat reprezentanților Ministerului Justiției, a fost sustras, la acest moment nemaifiind identificat în rândul documentelor existente în cadrul Ministerului Justiției”, mai spun procurorii.

DNA menționează și faptul că, după ce procurorii au intratpe fir, au fost făcute mențiuni nereale în condica de predare – primire de la cabinetul ministrului Justiției cu privire la primul aviz transmis prin fax de la MRP și înregistrat oficial cu număr și ștampilă la nivelul Ministerului Justiției.

„De asemenea, există date că ar fi fost plăsmuite și alte documente care să justifice mențiunile nereale din condica de predare primire de la cabinetul ministrului Justiției”.

A scăpat Liviu Dragnea de anchetă?

Procurorii au ajuns la concluzia că nu a fost săvârșită vreo faptă prevăzută de art.13 din Legea nr.78/2000 de către persoane ce dețin funcții de conducere într-un partid politic, care și-ar fi exercitat autoritatea sau influența politică în vederea adoptării, în seara zilei de 31.01.2017, a unei ordonanțe de urgență prin care au fost modificate codurile penal și de procedură penală, cu scopul favorizării unor persoane urmărite penal sau judecate.

Astfel pentru această infracțiune, DNA a clasat dosarul.

VIDEO-EXPLICATIV: OUG nr. 13/2017 în rețelele de socializare

Mai mult pe EurActiv »