Direcția Națională Anticorupție dorește desființarea SIIJ, dar nu e de acord cu proiectul de lege adoptat luni de Guvern. DNA solicită revenirea în competența sa a faptelor de corupție și asimilate corupției săvârșite de magistrați.

Presupusele fapte de corupție ale magistraților urmează a fi instrumentate de către Parchetul General și de către parchetele curților de apel.

„Într-un stat ca România, în care nivelul de percepție a populației cu privire la corupție rămâne ridicat, combaterea corupției nu poate pierde din vedere sectoare esențiale pentru funcționarea unui stat, așa cum este sectorul judiciar. A rupe din competența DNA un sector vital pentru societatea românească este de natură să fragmenteze lupta împotriva corupției la nivel înalt și mediu și să îi reducă eficiența”, precizează DNA, adăugând că acest lucru a putut fi observat în perioada în care a funcționat SIIJ, perioadă în care niciun dosar de corupție în sistemul judiciar nu a mai fost trimis în judecată.

În contrast, în perioada în care a avut în competență fapte de corupție și asimilate corupției săvârșite de magistrați (2002 – octombrie 2018), DNA a trimis în judecată 161 de magistrați (76 de procurori și 85 de judecători), iar până în prezent au fost deja condamnați 117 de magistrați (56 de procurori, 60 de judecători și un magistrat asistent). În plus, mai sunt cauze aflate în continuare în diferite faze de judecată.

Proiectul adoptat luni de Guvern, deși vizează desființarea SIIJ, nu reprezintă „un progres în asigurarea eficienței combaterii corupției la un nivel înalt, nivel care, indubitabil, ar trebui să cuprindă și reprezentanții sectorului judiciar”.

„Soluția adoptată prin acest proiect vizează înlocuirea unei singure structuri, SIIJ, cu 16 structuri diferite din cadrul Ministerului Public, cu păstrarea competenței după calitatea persoanei, și nu după materie, a noilor procurori ce vor fi desemnați. Aceasta reprezintă practic o disipare a resurselor și competențelor de urmărire penală și o perpetuare a ne-specializării procurorilor care vor instrumenta cauze de corupție privind magistrați. Mai mult decât atât, față de prevederile proiectului de lege, competența noilor procurori desemnați pentru a desfășura urmărirea penală în cauzele privind judecători și procurori s-ar putea extinde asupra altor persoane, ceea ce ar putea știrbi în continuare din competența DNA și ar putea afecta activitatea acestei Direcții”, mai precizează Direcția Națională Anticorupție.

Aceasta susține că și modalitatea de selecție a procurorilor desemnați este de natură să compromită perspectiva efectuării unor anchete profesioniste și eficiente în ceea ce privește corupția în sectorul judiciar.

Procurorii sunt desemnați ”printr-o procedură necompetitivă, spre deosebire de procurorii DNA care sunt numiți în urma unui riguros concurs. Apoi, unul din criteriile avute în vedere pentru desemnare, respectiv conduita morală ireproșabilă, este măsurată prin consultarea opiniei formulate de parchetele, instanțele de judecată și baroul din raza teritorială în care candidatul a funcționat. Cu alte cuvinte este solicitată tocmai opinia persoanelor care, potențial, ar putea fi subiect al anchetelor acestor procurori, ceea ce este foarte îngrijorător”.

Conform proiectului adoptat de guvern, urmărirea penală se va efectua de procurori desemnați de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de patru ani.

Acești procurori vor funcționa în cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe posturi anume alocate în acest scop.

DNA reamintește că procurorii săi nu sunt selectați în funcție de opinia persoanelor din categoria celor pe care le anchetează.

Potrivit comunicatului, problematic este și un alt element de apreciere a conduitei ireproșabile: ”rezoluțiile de clasare care privesc activitatea procurorului” emise de Inspecția Judiciară. Aceasta reprezintă ”o flagrantă încălcare a prezumției de nevinovăție a procurorului care, la un moment dat, ar fi putut să fie victima unei plângeri vexatorii, neconfirmate de ancheta disciplinară”.

De asemenea, DNA reclamă faptul că acestor procurori nu li se pretinde să aibă experiență profesională în instrumentarea cauzelor de corupție, ci doar o experiență generală în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale, ceea ce încalcă în mod evident cerințele exprimate atât de Comisia de la Veneția, cât și de rapoartele MCV.

Totodată, DNA respinge o serie de atacuri publice la adresa sa și afirmații cu privire la presupuse abuzuri comise în trecut de către anumiți procurori ai acestei direcții asupra unor magistrați: „A susține că procurorii DNA au comis fapte de abuz în serviciu și șantaj față de magistrați nu reprezintă decât alegații nefondate, nesusținute juridic și menite să discrediteze instituția și să aducă atingere probității profesionale și independenței magistraților procurori. Nu există nicio hotărâre definitivă a vreunei instanțe care să constate săvârșirea presupuselor abuzuri comise de procurorii DNA”.