Direcția Națională Anticorupție critică modul în care Inspecția Judiciară a gestionat datele din raportul de control desfășurat la DNA, deoarece au apărut informații prezentate public drept concluzii ale raportului când acesta nu era finalizat.

UPDATE Inspecția Judiciară apreciază comunicatul de presă transmis, vineri, de DNA drept o nouă tentativă de atragere a Inspecției Judiciare „într-un spațiu străin valorilor deontologice”, susținând că „astfel de manifestări emoționale” exced conduitei unui magistrat.

„Comunicatul de presă al Direcției Naționale Anticorupție din 6 octombrie 2017 conținând, printre altele, imputații la adresa conducerii Inspecției Judiciare privind gestionarea confidențialității unor documente vizând activitatea de inspecție realizată la această unitate de parchet este o nouă tentativă de atragere a Inspecției Judiciare într-un spațiu străin valorilor deontologice care ar trebui împărtășite de toți cei care înfăptuiesc actul de justiție”, se arată într-un comunicat IJ transmis Agerpres.

„Conducerea Inspecției Judiciare apreciază că astfel de manifestări emoționale concretizate în acuze neîntemeiate excedează conduitei pe care un magistrat trebuie să o adopte în exercitarea atribuțiilor de serviciu și nu pot constitui temei pentru furnizarea unor informații nedestinate publicității”, se mai arată în comunicat.

***** Știrea inițială

Potrivit unui comunicat al DNA, în spațiul public au apărut, începând cu data de 4 octombrie, informații prezentate ca fiind concluzii ale raportului Inspecției Judiciare privind eficiența managerială și modul de îndeplinire a atribuțiilor ce decurg din legi și regulamente de către conducerea structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție, scrie Agerpres.

Ca urmare, DNA a ales să facă publice concluziile integrale ale raportului provizoriu.

„Direcția Națională Anticorupție își exprimă dezaprobarea față de modul în care conducerea Inspecției Judiciare gestionează datele conținute într-un document provizoriu, în condițiile în care acest document nu este unul finalizat și nici nu a fost asumat de vreo instituție”, arată sursa citată.

În context, DNA explică faptul că a formulat obiecțiuni față de o primă versiune a raportului, care trebuie luate în considerare la redactarea versiunii finale a documentului.

„O primă versiune a raportului a fost transmisă la data de 26 septembrie 2017, de către Inspecția Judiciară, Direcției Naționale Anticorupție, în vederea formulării de obiecțiuni. Obiecțiunile au fost trimise de către DNA Inspecției Judiciare la data de 2 octombrie 2017 pentru a fi luate în considerare la redactarea versiunii finale a raportului. Numai după valorificarea obiecțiunilor DNA raportul avizat și discutat în ședința Secției pentru procurori a CSM dobândește caracter definitiv și devine public”, se precizează în comunicat.

Conform DNA, prin prezentarea „parțială, trunchiată și scoasă din context” a unor date din raportul nefinalizat al IJ, precum și prin publicarea acestor date înainte de susținerea obiecțiunilor și a punctului de vedere de către DNA se creează o „imagine falsă” asupra rezultatului inspecției.

„Având în vedere modul defectuos de gestionare a documentului sus-menționat de către conducerea Inspecției Judiciare și pentru o informare corectă a opiniei publice, ne rezervăm dreptul de a afișa forma integrală conținând concluziile privind «managementul procurorului șef al DNA Laura Codruța Kövesi» și managementul celor doi procurori adjuncți ai DNA, din cuprinsul raportului (document provizoriu) care ne-a fost transmis la data de 26 septembrie 2017”, se menționează în documentul citat.

Kovesi are calitățile necesare pentru a conduce DNA

Potrivit concluziilor documentului făcut public de DNA, procurorul şef Laura Codruţa Kovesi are „calităţile necesare pentru exercitarea în continuare a funcţiei de conducere”.

Concluziile provizorii apreciază activitatea Laurei Codruţa Kovesi, menționând că „a reuşit să eficientizeze activitatea DNA” şi să închege „un colectiv omogen, transformându-l într-o echipă capabilă de performanţă în domeniul specific de activitate”. Kovesi a adoptat în raport cu subordonaţii „o răspundere reversibilă, în sensul că, cerând subordonaţilor îndeplinirea sarcinilor, la rândul său, a explicat acestora şi activitatea sa”, notează News.ro.