Organizația respinge ferm intenția ministrului Justiției de a aduce Justiția sub control politic. Organizația reclamă și faptul că nici până acum aceste proiecte nu au fost făcute publice. Între timp, Toader și-a luat liber până luni.

Forumul Judecătorilor califică drept un „experiment judiciar” propunerile lui Tudorel Toader, fără nicio consultare cu magistrații, fără studii sau prognoze, ceea ce ar putea duce la consecințe imposibil de remediat.

Organizația reclamă în termeni duri intenția de a trece Inspecția Judiciară în subordinea Ministerului Justiției, dar și excluderea președintelui României din procedura de numire a procurorilor șefi.

Între timp, Tudorel Toader a aruncat bombele, apoi și-a luat liber până luni.

Redăm comunicatul Forumului Judecătorilor din România:

„Forumul Judecătorilor din România respinge ferm propunerile Ministrului Justiției schițate, neprocedural, într-un document Powerpoint în conferință de presă din 23 august 2017, deoarece sunt făcute fără studii de impact și fără o prealabilă consultare asupra unor modificări legislative esențiale, pentru asigurarea transparenței decizionale în raport cu magistrați (judecători și procurori) și societatea civilă, fapt inacceptabil într-un stat de drept.

Pregătirea neserioasă a acestui veritabil "experiment judiciar", în timpul vacanței judecătorești, în lipsa oricăror studii și prognoze, necunoscând nici măcar legislația în vigoare (bunăoară, se propune numirea a doi vicepreședinți la Înalta Curte de Casație și Justiție în loc de unul singur, deși legislația prevede de ani buni existența a doi vicepreședinți la instanța supremă), poate determina consecințe foarte greu sau chiar imposibil de remediat.

Astfel, în anul 2017, în condițiile în care România este supusă în continuare, la 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, unui Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV), tocmai pentru alinierea justiției sale celor ale statelor cu tradiții storice democratice, nu se mai poate accepta întoarcerea în timp, la metehnele anterioare anului 1989, prin readucerea justiției sub control politic și lărgirea nepermisă a atribuțiilor ministrului justiției.

Spre exemplu, punerea Inspecției Judiciare sub controlul Ministerului Justiției nesocotește numeroase Rapoarte ale Comisiei Europene în cadrul MCV, afirmarea și garantarea independenței inspectorilor judiciari presupunând excluderea oricărei implicări a factorilor politici, inclusiv a unui ministru al justiției, membru al unui guvern politic. Dacă există vreun neajuns al organizării actuale, corectarea acestuia apărea fi mult mai facilă decât transferul instituțional propus.

Totodată, excluderea Președintelui României din procedura de numire a procurorilor în principalele funcții de conducere din parchete, care a fost acceptată până în prezent drept o expresie a principiului constituțional al separației puterilor în stat, cu atributul controlului reciproc al puterilor, iar nu ca un privilegiu dat șefului statului, nu poate fi justificată în mod obiectiv decât dacă Ministrului Justiției i-ar reveni atribuția de a emite un simplu aviz consultativ, iar nu de a propune secției de procurori a CSM o anumită persoană spre a fi numită în funcția de conducere.

Crearea unei direcții specializate în cadrul Parchetului General, având că obiect de activitate cercetarea penală a magistraților, așa cum exista în urmă cu peste 20 de ani, reprezintă o măsură nejustificată, ce transmite opiniei publice un sentiment de neîncredere în eficiența reglementării actuale și, în același timp, se poate dovedi un instrument de presiune asupra magistraților în cazul în care garanțiile de organizare a unei astfel de structuri nu sunt transparente și efective.

De asemenea, schimbarea condițiilor de admitere la Institutul Național al Magistraturii este aptă a produce în timp desfințarea acestuia și imposibilitatea recrutării în profesiile de judecător sau procuror a studenților eminenți ai facultăților de drept.

Pentru egalitate de tratament a reprezentanților celorlalte puteri ale statului (executivă și legislativă), ar trebui ca și în cazul miniștrilor și al parlamentarilor să existe aceeași vârstă minimă de 30 de ani pentru ocuparea funcției sau demnității publice, după caz, dezideratul afirmat de inițiatorul modificării fiind același-asigurarea experienței în luarea deciziilor.

Toate aceste modificări vor influența cariera și activitatea profesională a magistraților, pentru o perioadă îndelungată și vor produce dezechilibre în sistemul judiciar, ce au fost condamnate de Comisia Europeană în repetate rânduri, existând și riscul unui val de nemulțumiri în interiorul corpului professional.

Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independenței justiției, al cărui rol în gestionarea carierei magistraților pare suficient slăbit, are obligația de a reacționa imediat, în exercitarea atribuțiilor sale constituționale, în interesul corpului magistraților și al statului de drept, Forumul Judecătorilor din România rezervându-și dreptul de a critica punctual fiecare modificare legislativă propusă, în momentul în care proiectul legislativ va intra procedural în dezbatere publică și se va realiza o consultare reală a corpului magistraților”.

Amintim, miercuri, Tudorel Toader a prezentat mai multe modificări ce ar urma să fie făcute la legile Justiției. Unele au fost bine primite, dar altele au scandalizat mediul judiciar și cetățenii ce doresc ca lupta anticorupție să continue.