Procurorii l-au audiat marți pe fostul finanțator al clubului de fotbal Rapid București în dosarul ce privește „lucrările științifice” scrise de deținuți după gratii, în urma cărora au obținut reduceri din pedepsele pe care le executau. 

George Copos, în timp ce executa o pedeapsă cu închisoarea de patru ani, a elaborat lucrarea științifică „Alianțe matrimoniale în politica principilor români din Țara Românească și Moldova (secolele XIV-XVI)”, pentru care a obținut acordarea a 30 de zile câștig, zile de care comisia de liberare condiționată întrunită la Penitenciarul București-Jilava a ținut cont cu ocazia analizării îndeplinirii criteriilor prevăzute de lege pentru aplicarea acestei instituții.

Copos și-ar fi însușit fără drept opera unui alt autor și a prezentat-o conducerii Penitenciarului București-Rahova ca o creație intelectuală proprie.

De asemenea, George Copos a semnat, pe 10 septembrie 2014, un angajament prin care a declarat în mod necorespunzător că în demersurile întocmirii lucrării științifice se obligă să respecte normele de bună conduită în cercetare științifică și inovare care interzic plagiatul.

Pe 29 septembrie 2014, Copos a solicitat conducerii Penitenciarului Rahova "acordarea zilelor câștig urmare a publicării lucrării cu caracter științific menționată mai sus, pe care a anexat-o cererii, determinând astfel comisia de liberare condiționată să își îndeplinească în mod defectuos atribuțiile de serviciu și să aprobe astfel cererea și să acorde cele 30 de zile de câștig”.

Un an din patru

George Copos a efectuat doar un an de închisoare din cei patru pe care-i avea de executat, după ce a fost eliberat condiționat din închisoare pe 7 mai 2015, în urma unei decizii definitive a Tribunalului București.

Copos a cerut eliberarea din închisoare, susținând că a câștigat peste 200 de zile în anul în care a fost în detenție, amintind faptul că a scris cinci cărți, una de istorie și patru de turism, a muncit la atelierul de tâmplarie și s-a înscris la toate activitățile Penitenciarului Rahova.

De altfel, Copos a primit în luna ianuarie 2015 aviz favorabil pentru eliberare condiționată din partea Penitenciarului Rahova.

George Copos avea de executat patru ani de închisoare, în urma contopirii pedepselor primite în dosarul Loteria I, respectiv cel al transferurilor din fotbal.

Omul de afaceri a fost condamnat definitiv pe 25 august 2014 la patru ani de închisoare în dosarul Loteria I, în urma unei decizii a Tribunalului București.De asemenea, el a mai fost condamnat, în martie 2014, în calitate de fost acționar majoritar al FC Rapid, la 3 ani și 8 luni de închisoare, în dosarul transferurilor din fotbal.

DNA a investighează fapte de favorizarea făptuitorului

Potrivit procurorilor, faptele ar fi fost săvârșite de mai multe persoane „care au acționat concertat în scopul de a crea aparența că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ca persoanele condamnate să fie liberate condiționat”. Dintr-o notă întocmită de Administrația Națională a Penitenciarelor, precum și din datele existente în spațiul public rezultă indicii că, în realitate, aceste condiții nu erau îndeplinite, iar prin faptele săvârșite s-a urmărit exclusiv favorizarea persoanelor condamnate, afirmă DNA.

Procurorii susțin că, printre persoanele condamnate la închisoare pentru infracțiuni de corupție, există deținuți care au executat sau urmează să execute cu până la 300 de zile mai puțin decât stabilise instanța de judecată, „exclusiv ca urmare a activității infracționale care face obiectul sesizării din oficiu”.

Legea privind executarea pedepselor prevede că pentru fiecare lucrare științifică scrisă, condamnatului i se consideră executate 30 de zile din pedeapsă.

„Pentru a profita de această prevedere, s-ar fi creat un mecanism în care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanți ai unor edituri și membri ai comisiilor din penitenciare, care au acționat coroborat, astfel încât persoanele condamnate să apară ca autori de lucrări științifice, iar pedepsele aplicate de instanțe să se considere ca executate”, se arată într-un comunicat al DNA.

Universitarii implicați, afirmă procurorii, ar fi dat recomandări formale care atestau pretinsa relevanță științifică a unor lucrări „exclusiv pe baza titlului acestora”, fără a lua contact în vreun mod cu autorul lucrării și fără a cunoaște viziunea acestuia asupra temelor care urmau să fie abordate.

Aceste recomandări ar fi fost unele generice, fiind chiar folosite, uneori, în aceeași formă, pentru elaborarea unor multiple lucrări cu caracter științific.

Alți universitari ar fi acceptat să valideze valoarea unor lucrări și să le includă în evidența unor conferințe științifice internaționale, în condițiile în care autorii lucraseră câte o oră pentru fiecare astfel de teză.

Procurorii mai spun că ar fi existat persoane care au acceptat să scrie lucrări „cu un aparent caracter științific” și care au fost asumate ulterior de persoanele condamnate.

„Lucrările pretins a fi fost realizate în penitenciar citează opere la care autorul nu a avut acces nici la bibliotecă, nici online, iar timpul dedicat elaborării lucrărilor este în mod obiectiv insuficient pentru un asemenea demers (de exemplu 12 ore pentru o lucrare de 180 de pagini ori 6 ore și 40 de minute pentru elaborarea unei lucrări de 212 pagini). În aceste împrejurări, concluzia este că autorul real este o altă persoană”, explică procurorii.

Pe de altă parte, DNA a identificat și funcționari din penitenciare care aveau atribuții în analiza condițiilor prevăzute de lege pentru a propune liberarea condiționată și care ar fi acceptat susținerile condamnaților și le-ar fi acordat beneficiul legal menționat, în lipsa oricărei cenzuri cu privire la temeinicia acestora.

„Astfel, au existat situații în care persoanele condamnate nu figurau în tabelele de pontaj sau au elaborat în același interval patru lucrări științifice în paralel, împrejurări care arată că era în mod obiectiv imposibil să fie autorii acestor opere”, susțin cei de la DNA.

„Aceste împrejurări au dat naștere unui adevărat fenomen de natură să lipsească de conținut deciziile instanțelor (în luna decembrie doar la Penitenciarul Rahova erau în curs de elaborare 46 de lucrări pretins științifice)”, se arată în încheierea comunicatului emis de DNA.

Becali a recunoscut explicit că nu el a scris cărțile din pușcărie

Unul dintre beneficiarii scutirii de pedeapsă pe motiv de literatură științifică de închisoare, Gigi Becali, a recunoscut public că nu el a scris în penitenciar cărțile publicate, ci altcineva.

„Noi ne-am făcut un mic avantaj și am speculat legea. Cred și eu că nimeni nu poate scrie zece cărți așa, de unul singur. Dacă ești ajutat și dacă legea permite să fii ajutat de îndrumător, de ce să nu fii ajutat ca să scapi de pedeapsă mai repede? Eu pot să fac o carte cu un profesor universitar, el o scrie, eu, fără să scriu nimic, sunt coautor și îmi dă legea 30 de zile pentru că sunt coautor. Eu nu am darul scrisului și îl chem pe coordonator la pușcărie și îi povestesc. El scrie cartea și eu câștig zilele. Până schimbă Parlamentul legea, mi-am luat eu câștig cinci zile”, a declarat Becali la B1 TV în primăvara acestui an.

Pușcăriașii VIP - principalii beneficiari ai schemei investigate acum de DNA

Pe lista celor care au beneficiat de reduceri ale pedepselor cu închisoarea prin publicarea unor cărți se numără oamenii de afaceri Gheorghe Becali și Gheorghe Copos, deja ieșiți din încisoare.Cristi Borcea, Miron Mitrea, Cătălin Voicu sau Ioan Niculae sunt încă închiși, dar, din informațiile obținute de presă pe această temă, semnează lucrare după lucrare, în încercarea de a ieși mai repede din închisori.