Eduard Hellvig declară că SRI nu comentează decizia CCR privind interceptările serviciului, dar atrage atenția că infracțiuni precum cele de spionaj, terorism sau fapte de mare corupție nu vor mai putea face obiectul instrumentării cu mijloacele SRI.

UPDATE

OUG nu se va referi și la detașarea procurorilor ceruți de DNA și alte instituții.

"Sper ca imediat după adoptarea acestei Ordonanțe de Urgență să fim în măsură să avem un corp de poliție judiciară, un corp redus dar care să fie la dispoziția procurorilor și care să poată să fie elementul uman pe care-l reclamă CCR în folosirea acestei infrastructuri existente la SRI”, a spus Prună.

Ministrul a mai spus că este nevoie de suplimentarea bugetelor DNA și DIICOT.

+++

UPDATE

Ministrul Justiției, Raluca Prună, a anunțat, joi, că Guvernul va emite, vineri, o Ordonanță de Urgență prin care interceptările în dosarele penale vor fi efectuate de către poliția judiciară folosind infrastructura deja existentă a Serviciului Român de Informații, fără implicarea personalului SRI.

”România nu are altă infrastructură decât cea administrată de către SRI. Am decis folosirea infrastructurii Serviciului, dar cu eliminarea oricărei implicări umane a SRI și cu implicarea exclusivă a procurorilor și poliției judiciare”, a declarat Raluca Prună, după ședința de Guvern.

Ea a spus că SRI a fost de acord cu folosirea infrastructurii sale.

Vineri seara va avea loc o nouă ședință de Guvern după reuniunea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), convocată de către președintele Klaus Iohannis, subiectul ședinței fiind decizia Curții Constituționale privind neconstituționalitatea interceptărilor făcute de SRI în dosarele penale.

+++

UPDATE 

Fostul primar al Capitalei, Sorin Oprescu, va contesta interceptările din dosarul său, a anunțat avocatul acestuia, Viorel Mocanu. Oprescu este acuzat de luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu și constituire a unui grup infracțional organizat.

+++

UPDATE

În 11 dosare de corupție s-au ridicat excepții de neconstituționalitate referitoare la interceptări, de la data de 16 februarie până în prezent, au declarat, joi, pentru Mediafax, surse judiciare.

Interceptările folosite ca probe în 11 dosare de corupție sunt sub întrebării, după ce începând cu data de 16 februarie, au fost invocate excepții de neconstituționalitate referitoare la punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică.

Astfel, avocații au ridicat excepții de neconstituționalitate în dosare aflate pe rolul mai multor instanțe, unele dintre cauze aflate la faza de judecată pe fond, altele în cameră preliminară sau chiar în cazul dosarelor rămase în pronunțare, unde s-ar fi cerut repunerea pe rol pentru ca probele să fie discutate din nou, au precizat aceleași surse.

"Curtea Constituțională decide în numele legii. Așa începe orice decizie a Curții Constituționale din România. Din acest motiv, Serviciul Român de Informații nu a comentat, nu comentează și nu va comenta decizia CCR care declară articolul 142 din Codul de Procedură Penală neconstituțional”, a declarat, joi, directorului SRI, Eduard Hellvig, după ce Curtea Constituțională a decis că supravegherea tehnică făcută de SRI este neconstituțională.

Acesta precizează că Serviciul Român de Informații va pune în aplicare această decizie și orice altă hotărâre prezentă sau viitoare a justiției.

"SRI va rămâne și în mandatul meu o instituție fermă în respectarea tuturor deciziilor instanțelor și a statului de drept”, punctează Hellvig.

El avertizează însă că decizia CCR are "un impact cert asupra securității naționale, având în vedere corelarea dintre prevenirea amenințărilor la securitatea națională și contracararea fenomenelor infracționale asociate”.

"Astfel, în procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentarii cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infracțiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, contraproliferare, criminalitate informatică și, nu în ultimul rând, fapte de mare corupție, ce reprezintă amenințări grave la adresa securității naționale”, susține Hellvig.

Directorul SRI consideră că vor fi afectate dosarele aflate în diferite faze ale justiției, în mod special cele privind infracțiuni la adresa securității naționale și în care s-a cooperat cu SRI.

Totodată, el își exprimă convingerea că toate celelalte instituții au "maturitatea și responsabilitatea de a compensa acest recul”, asigurându-i pe toți partenerii instituționali că vor beneficia în continuare de sprijinul necondiționat al Serviciului nostru.