Şeful statului nu e de acord cu multe dintre schimbările dorite de ministrul Justiţiei şi promite să fie "foarte activ" în această chestiune.

"A reuşit ministrul Justiţiei să demonstreze că se poate şi mai netransparent şi mai neclar şi mai incert decât până acum. Niciodată n-am avut până acum o astfel de procedură viciată de legiferare. Un pachet de legi asumat de ministru, cerut avize, toate negative, nu se lasă ministrul, se duce fără să aibă drept de iniţiativă legislativă în Parlament, îşi dă fizic proiectele din mână, parlamentari din coaliţie iau aceste proiecte şi le prezintă ca şi cum le-ar fi creat acasă şi acum avem iniţiativă parlamentară. Aşa nu se legiferează", a declarat joi Klaus Iohannis, referindu-se la legile justiţiei.

El a admis că unele prevederi sunt bune, oportune şi necesare, dar în rest are loc "o ciopărţire a legislaţiei", inclusiv în cazul redefinirii abuzului în serviciu.

Klaus Iohannis nu crede că trebuie să existe un prag valoric pentru a defini abuzul în serviciu:

"Un funcţionar sau un demnitar poate să facă abuz în serviciu şi contra intereselor publice şi acela e greu de cuantificat. Aici e nevoie de o discuţie aprofundată şi de bună credinţă, or chiar această bună credinţă e greu de găsit şi greu de văzut în toată dezbaterea pe care o avem".

 

Şeful statului nu e de acord nici modificările ce vizează Inspecţia Judiciară, apreciind că aceasta trebuie să rămână la CSM, care, potrivit Constituţiei, e garantul independenței Justiției: "Argumentele vehiculate în spațiul public în ultima vreme că oamenii nu s-ar înțelege acolo la Inspecție, că unii are avea o părere, alții au altă părere, acestea sunt detalii care se pot remedia foarte ușor, dar principiul este unul care este ancorat în Constituție, bine că este ancorat și este foarte simplu: CSM reprezintă justiția, nu Parlamentul. Parlamentul legiferează, Parlamentul creează legislația, sistemul judiciar o aplică. Aceste lucruri nu pot și nu trebuie să fie amestecate".

Totodată, Iohannis a spus că nu e nevoie de o lege privind răspunderea magistraților, întrucât ea este prevăzută în legislație. 

Şeful statului a reiterat faptul că, pentru el, "obiectivul principal este păstrarea independenței justiției și păstrarea eficienței și eficacității în sistemul de justiție": "Sper ca, din dezbaterea parlamentară, să reiasă proiecte de legi care într-adevăr fac bine justiției și nu fac rău independenței justiției. Voi fi foarte activ în acest proces legislativ și voi face uz de toate prerogativele prezidențiale".

Întrebat dacă are încredere în ministrul Justiției, preşedintele României a replicat:

"Pur instituțional, probabil v-ați aștepta să spun că am toată încrederea, dar experiența ultimelor luni nu îmi permite să spun așa ceva".

 

Pe de altă parte, şeful statului a subliniat faptul că are încredere în justiția românească: "De aceea mă și implic în mod excepțional, fiindcă, de obicei, nu mă implic într-o procedură legislativă în curs, ci la final. Dar cred că tema este atât de importantă pentru România și pentru români, încât este bine să-mi exprim anumite puncte de vedere înainte, iar acestea două pot să le repet și îmi face plăcere, justiția trebuie să fie independentă de politic și justiția este în momentul de față independentă și își face treaba".

Întrebat dacă referendumul pe care l-a anunțat la începutul anului rămâne o opțiune, preşedintele nu a dat un răspuns clar, nedorind să-şi dezvăluie strategia politică: "Sunt dispus să folosesc absolut toate pârghiile și prerogativele prezidențiale pentru a interveni în acest proces în sensul păstrării independenței justiției".