UPDATE "Nu este vorba despre bani. Prin cererea pe care am făcut-o nu am solicitat plata unor despăgubiri, ci vorbim de o chestiune de principiu. Am solicitat CEDO să constate că mi-au fost încălcate, în această procedură de revocare, anumite drepturi fundamentale: dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, dreptul la un recurs efectiv. Practic, ce s-a întâmplat? Într-o procedură în care eu nu eram parte și vă reamintesc Curtea Constituțională a avut spre judecare un potențial conflict, pe de o parte între Guvernul României și președintele României, între ministrul Justiției și președinte pe de altă parte, eu nu am fost citată, nu am avut dreptul să îmi fac apărare, nu am avut posibilitatea să intervin în proces. Mi s-a aplicat o procedură a revocării de către Curtea Constituțională, cu toate că, în Legea Curții Constituționale, această atribuție de revocare sau de sancționare a procurorilor cu funcții de conducere nu este prevăzută. Deci, este o chestiune de principiu. Mai mult decât atât, a fost o decizie definitivă, ea nu poate fi atacată. Orice cetățean al acestei țări, care este supus unei proceduri prin care este sancționat disciplinar sau este revocat din funcție, are dreptul să conteste această măsură. Or, decizia CCR a fost definitivă fără drept de a fi contestată și astfel am apreciat că mi s-a încălcat dreptul la un recurs efectiv. Este o chestiune de principiu", a declarat Kovesi, miercuri dimineață, conform Agerpres.

Fosta șefă a DNA a susținut că nu solicită despăgubiri la CEDO, ci dorește "stoparea îngenuncherii procurorilor".

"Nu am solicitat niciun fel de despăgubiri, ci doresc stoparea îngenuncherii procurorilor, doresc stoparea aplicării unei astfel de proceduri abuzive și altor procurori cu funcții de conducere, pentru că această decizie poate fi invocată ca precedent pentru revocarea oricărui procuror care deține o funcție de conducere în Ministerul Public. Așa cum am declarat și la finalul mandatului meu de procuror-șef, când am declarat că acest atac urmărește îngenuncherea statului român, prin aceste atacuri și prin aceste modalități se încearcă stoparea activității procurorilor, se încearcă stoparea independenței procurorilor, se încearcă înlăturarea din funcție a procurorilor care doresc să continue lupta anticorupție și care doresc să investigheze cauze. Sunt lucruri pe care le-am mai spus și anterior. (...) Prin această acțiune nu doresc repunerea pe funcție. De fapt, nici nu este posibil acest lucru. Demersul este unul care vizează o chestiune de principiu, nu vizează situația mea, reinstalarea pe funcție sau obținerea unor despăgubiri", a explicat Kovesi

+++

"Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce privește revocarea din funcția de procuror șef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunțată de Curtea Constituțională. Motivele pe care le-am invocat în acțiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituțională a hotărât revocarea din funcție, deși, nu am avut calitatea de parte în conflictul soluționat de instanța constituțională, nu am fost citată în fața Curții Constituționale și nu am avut posibilitatea de a avea cel puțin calitatea de „intervenientă” pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea", a declarat Laura Codruța Kovesi în răspunsul pentru G4media, dat prin intermediul Biroului de presă al Parchetului general.

Kovesi a mai precizat că a reclamat și faptul că nu există în dreptul intern un temei de drept prin care să poată fi exercitată o cale de atac împotriva deciziei Curții Constituționale de anul trecut, care l-a obligat pe președintele Klaus Iohannis să semneze decretul de revocare a Laurei Codruța Kovesi.