USR a sesizat CCR cu privire la această lege pe motiv că "forma impusă de coaliția PSD-PNL-UDMR slăbește considerabil protecția persoanelor ce vor să dezvăluie neregulile din instituțiile publice și ridică obstacole considerabile în obținerea fondurilor din PNRR".

Citește și: Kovesi vorbește despre condiționarea fondurilor europene de statul de drept și în România

În sesizare sunt invocate patru argumente de neconstituționalitate, printre care încălcarea obligațiilor asumate în momentul aderării la Uniunea Europeană și lipsa de claritate și predictibilitate a unor prevederi.

USR consideră că actul normativ contravine Directivei UE pe care avea scopul de a o transpune - Directiva 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului UE. Directiva interzice ca prin transpunerea sa în legislația internă să se diminueze nivelul de protecție acordat deja unui avertizor. Conform USR, legea PSD-PNL-UDMR "exact asta face" - scade protecția oferită persoanelor care vor să sesizeze nereguli.

Potrivit USR, și Consiliul Legislativ a formulat observații și recomandări în ceea ce privește lipsa de claritate, precizie și predictibilitate a legii care "au fost ignorate" de partidele aflate la putere. Legea nu prevede concret, explicit, clar și previzibil la art. 1 alin. (4) ce dezvăluiri ale încălcărilor de norme nu intră sub incidența legii avertizorilor, indică USR.

"În raport de prevederile art. 346 din TFUE, la care fac trimitere generic prevederile art. 1 alin. (4), rezultă că nu pot face obiectul avertizărilor în interes public încălcări ale normelor în materie de achiziții publice în domeniile apărării și securității naționale, care sunt considerate de stat ca fiind esențiale pentru securitatea națională și, în mod special, care privesc armament, muniție și material de război. Neconstituționalitatea textului derivă din faptul că este imposibil astfel pentru un avertizor să cunoască care sunt interesele pe care statul le consideră, la un moment dat, esențiale pentru securitatea națională sau cele privind dotarea de război. Un astfel de exemplu îl constituie achiziționarea de fier vechi pe post de tehnică militară. Având în față textul de lege votat, este imposibil de stabilit dacă se încadrează sau nu, la un moment dat, în noțiunea de chestiune esențială pentru securitatea națională, care nu va putea fi dezvăluită de un avertizor", argumentează USR în sesizarea depusă la CCR.

De asemenea, USR invocă încălcarea prevederilor art. 15 din Constituție referitoare la teoria "dreptului câștigat", susținând că este diminuată protecția oferită avertizorilor de integritate sub nivelul actual conferit de Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii.

Nu în ultimul rând, în sesizare este invocată încălcarea principiului bicameralismului, în condițiile în care Camera Deputaților a adoptat "numeroase" amendamente care "au denaturat semnificativ" consimțământul exprimat de Senat, precum eliminarea raportărilor anonime, scăderea până la trei ori a amenzilor civile aplicabile pentru represalii la adresa avertizorilor și impunerea unui termen minim între momentul raportării și divulgarea publică.

Legea privind protecția avertizorilor în interes public vizează persoanele care raportează încălcări ale legii. Proiectul, inițiat de Guvern, stabilește cadrul general în materia protecției persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităților, instituțiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum și în cadrul persoanelor juridice de drept privat.

+++

Liderul USR, Cătălin Drulă, îi cere președintelui Klaus Iohannis să întoarcă de urgență la Parlament legea avertizorilor de integritate, argumentând că, în forma actuală, aceasta descurajează dezvăluirea actelor de corupție și riscă să lase România fără bani europeni.

"CCR a decis astăzi să respingă sesizarea USR. Nicio surpriză de la un CCR condus de un fost consilier al lui Ion Iliescu. Din dorința lui Marcel Ciolacu, Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă de a captura justiția și a elimina vocile care sesizează actele de corupția, România riscă să rămână fără banii din PNRR, așa cum a anunțat șefa Parchetului European, Laura Codruța Koveși", a scris Drulă într-o postare pe Facebook.

Acesta avertizează coaliția că "nu poate călca în picioare statul de drept fără urmări" și face apel la PSD-PNL-UDMR să oprească acest asalt.

"România are nevoie de banii europeni pentru spitale, școli și autostrăzi, de banii europeni pentru dezvoltarea României", a conchis Drulă.

+++

Ulterior, CCR a transmis printr-un comunicat de presă că, în esență, a statuat că rolul avertizorului de integritate este acela de a dezvălui și a comunica faptele de încălcare a legii realizate în cadrul unei organizații.

"Această comunicare se face fie printr-o raportare internă/externă la nivelul respectivei organizații, fie prin divulgare publică. Legiuitorul a ales ca activitățile de raportare internă/externă și divulgare publică să se realizeze succesiv, și nu concomitent, protejând atât entitatea care face obiectul legii, cât și starea de legalitate în care aceasta trebuie să își desfășoare activitatea. Prin urmare, legea disciplinează conduita avertizorului de integritate, fără a afecta posibilitatea sa de a divulga public informațiile ce fac obiectul legii și fără a aduce atingere dispozițiilor privind normele de procedură penală referitoare la sesizarea organelor de urmărire penală.

Asemenea reguli procedurale nu fac decât să întărească rolul avertizorului de integritate în societate și să îl responsabilizeze în activitatea desfășurată. Stabilirea unei proceduri în realizarea activității de raportare/divulgare publică a informațiilor care intră în sfera de aplicare a legii, precum și delimitarea în funcție de criterii obiective a unor etape aferente acestei activități nu aduc atingere protecției juridice a avertizorului de integritate.     

Totodată, Curtea a statuat că noua reglementare, stabilind măsuri de protecție, sprijin și reparatorii în beneficiul avertizorului de integritate, consacră un standard adecvat de protecție juridică al acestuia", au explicat judecătorii CCR.

Decizia este definitivă și general obligatorie.