Curtea Constituțională a admis sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și a unor parlamentari din opoziție față de unele modificări aduse legii de organizare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătorii CCR au decis în unanimitate că prevederea conform căreia judecătorii membri CSM aleg președintele instituției, iar procurorii membri aleg vicepreședintele este neconstituțională, pe motiv că judecătorii și procurorii sunt egali ca magistrați.

În aceeași decizie, judecătorii constituționali au decis că verificarea, de către comisiile parlamentare de control al serviciilor secrete, a declaraţiilor date de magistraţii aleşi în CSM, conform cărora nu sunt ofiţeri acoperiţi sau colaboratori, încalcă separaţia puterilor în stat.

Legea de organizare a Consiliului Superior al Magistraturii este ultima dintre cele trei ale Justiției modificate de comisia specială condusă de Florin Iordache. Și legea privind statutul magistraților, dar și legea privind organizarea judiciară au fost declarate parțial neconstituționale la finalul lunii ianuarie, astfel că toate cele trei legi se vor întoarce în parlament pentru a fi rezolvate problemele de conflict cu legea fundamentală.

În ceea ce privește legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, aceasta conţine dispoziţii neconstituţionale, astfel că este necesară redefinirea erorii judiciare şi a relei credinţe, precum şi a gravei neglijenţe.

În cazul Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, CCR a admis parţial criticile de neconstituţionalitate. Curtea a stabilit însă că nu este nicio problemă de neconstituţionalitate legat de înfiinţarea unei secţii speciale pentru anchetarea procurorilor şi judecătorilor.

Într-o opinie separată, judecătoarea Livia Stanciu consideră că nu se justifică înființarea unei astfel de secții.

„Constatăm că nu există o astfel de măsură pentru parlamentari, pentru membrii Guvernului, pentru funcţionari sau pentru vreo altă categorie profesională. Nu există nicio justificare pentru ca magistraţii să fie supuşi unui tratament special, nici măcar din perspectiva asigurării protecţiei acestora. Pentru efectuarea unei cercetări penale eficiente este necesar ca magistratul să fie investigat ca orice cetăţean, în funcţie de natura infracţiunii pretins a fi săvârşită de către acesta”, motivează Livia Stanciu