Eurodeputatul Monica Macovei vorbește, într-un interviu acordat EurActiv.ro la Strasbourg, despre conservatorism în Parlamentul European, despre așteptările pe care le are de la noul ministru al Justiției și cazul Șova.

Ați schimbat recent grupul parlamentar la care sunteți afiliată în Parlamentul European. Ce a stat la baza deciziei dumneavoastră?

Am intrat în grupul european conservator și reformist alături de parlamentari din Partidul Conservator din Marea Britanie, condus pe vremuri de Margaret Thatcher, din partide din Danemarca, Polonia, Cehia, Germania – deci sunt și țări vechi și țări noi. Principiile Partidului Conservator și Reformist sunt libertate economică, libertate și responsabilitate individuală, investiții prioritare în inovație și cercetare și reformarea inclusiv a instituțiilor europene. Eu cred în toate acestea și, fiind în al șaselea an în Parlamentul European, am constatat că birocrația este extinsă. Există instituții europene inutile și sunt cheltuiți prea mulți bani ai cetățenilor europeni, în multe situații în mod netransparent sau fără competiție.

Un alt motiv pentru această decizie este legat de siguranța României, menținerea democrației și independenței în România. În situația geo-politică de astăzi, în care președintele rus Vladimir Putin dă semne foarte clare că ar vrea să ia sub influență state care s-au eliberat din comunism în 1989, partenerii cei mai importanți pentru România sunt NATO și SUA.

Vreau ca România să devină un stat mult mai puternic la masa negocierilor, pentru că are avantajul de a fi o țară generatoare de siguranță, nu numai beneficiară de securitate, cum sunt țările baltice, care au nevoie să fie apărate.România trebuie să ceară investiții străine în domeniul apărării, dar și în orice alt domeniu de dezvoltare economică, tocmai pentru întărire, pentru a deveni mai puternică și a-și putea îndeplini rolul de apărare a securității în regiune.

Tot legat de această schimbare a grupului europarlamentar, un alt motiv este partidul M10 pe care l-am constituit, un partid reformist, ai căror membrii au votat în proporție de 70 la sută să se afilieze politic alianței europenilor conservatori și reformiști. În Partidul Popular European sunt deja partide precum PNL, UDMR, PMP și PNȚCD, cu care M10 este în competiție în România. PNL este un partid plin de corupție, la fel ca și PSD, și tocmai de aceea Strada le-a spus acestor două partide care vor să dețină monopolul politic în România să plece acasă.

Ce înseamnă conservatorismul? Înseamnă să conservi în fiecare zi tot ceea ce duce la capacitatea de adaptare la tot ceea ce este nou, lucru care duce la inovație și cercetare, singurele care pot duce o țară la progres, în condițiile în care lumea se schimbă.

Legat de schimbare... Au fost zilele acestea ample discuții în Parlamentul European referitoare la atentatele teroriste de la Paris. Cum percepeți această situație?

Atacurile teroriste de la Paris și amenințările din alte state europene sunt crimă versus viață și o dovadă a realității paradoxului toleranței, care spune că tolerarea unor idei intolerante poate distruge toleranța.

Nu trebuie să ne fie frică, trebuie să apărăm valorile și democrația, valori create în lunga istorie de multe ori sângeroasă a Europei. Cei care vor să vină să trăiască în țările noastre trebuie să ne respecte valorile și nu să ne distrugă și să ne omoare. Toleranța față de intoleranță nu este generozitate, ci lașitate.

Am vorbit zilele acestea în Parlamentul European și despre finanțarea terorismului, care consider că trebuie oprită. Grupul de Acțiune Financiară Internațională a inclus în lista neagră Afganistan, Pakistan, Iran, Irak – acestea sunt doar câteva dintre țările care finanțează teroriști. Terorismul este finanțat prin banii produși de rețelele de crimă organizată, de corupție și de spălare de bani. Banii murdari produși de crima organizată și de corupție sunt spălați prin tehnologii tot mai complexe. De aceea, în fiecare țară, spălarea de bani trebuie să fie o infracțiune și trebuie aplicată strict, în mod real, nu de fațadă.

Instituțiile financiare nu trebuie să mai deschidă conturi anonime și trebuie să identifice beneficiarii reali ai companiilor, precum și sursele și destinatarii tranzacțiilor. Transporturile fizice de bani peste graniță trebuie controlate mult mai strict.

Trebuie identificate situațiile în care, deși limita individuală de transport fizic de bani este respectată, o rețea care alimentează grupuri teroriste transportă în realitate o sumă foarte mare. Banii murdari se spală în mare parte prin cazinouri și, ca atare, acestea trebuie supravegheate mult mai strict. Tranzacțiile peste o anumită valoare trebuie făcute numai prin instituții financiare, și nu cash.

În plan intern, ce așteptări aveți de la noul ministru al Justiției, Raluca Prună?

Doamna Prună a lucrat la delegația Comisiei Europene pe justiție și anticorupție și știe de unde am plecat și unde am ajuns, precum și promisiunile neonorate odată cu intrarea în UE. Mă refer aici la aplicarea măsurilor disciplinare în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și la managementul instanțelor.

Prin urmare, am o așteptare legitimă să continue reformarea sistemului judiciar prin informatizarea tuturor dosarelor, precum și la eficientizarea și transparentizarea instanțelor, astfel încât ele să fie prietrenoase cu cerințele părților, inclusiv prin circuitul informațiilor și documentelor, care trebuie să fie accesibile.

Există un studiu făcut de autoritățile judiciare din Marea Britanie privind managementul instanțelor din România, care are recomandări precise pentru un management eficient, însă Consiliul Superior al Magistraturii a respins aceste recomandări, printre care desființarea instanțelor cu un singur judecător. Dar poate că au venit vremuri mai bune.

Noul ministru al Justiției trebuie să continue eforturile ca la conducerea Parchetului General, a DNA și DIICOT numirile să se facă pe bază de criterii, prin competiție, prin analiza profesionalismului deja dovedit prin dosarele lucrate, a puterii de decizie sub orice fel de presiune și, foarte important, prin independență reală față de politicieni și oameni de afaceri. Pe scurt, aceste persoane numite trebuie să fie oameni profesioniști și puternici.

Există în Parlament 27 de proiecte de legi și este foarte important ca noul ministru al Justiției să solicite ferm și să facă tot ce îi stă în putință pentru ca aceste proiecte să fie respinse. Proiectele de care vorbesc nu sunt de interes public, ci, prin ele, politicienii încearcă să blocheze lupta anticorupție, anchetele și condamnările.

Unele dintre aceste proiecte prevăd desființarea conflictului de interese, schimbarea procedurilor de flagrant și probațiune la condamnare, astfel încât acestea să devină imposibile. Prin urmare, sunt menite să servească numai intereselor politicienilor, să-i scape de riscul de a fi prinși și pedepsiți și să continue actele de corupție și furtul din banii publici.

Comisia juridică a Senatului a avizat favorabil cererile DNA de reținere și arestare preventivă a senatorului PSD Dan Șova. Cum comentați acest vot?

Mă bucură votul din Comisia juridică, dar testul atașamentului Parlamentului față de corupție în a-și apăra sau nu colegii anchetați va fi votul din plen.

Este obligatoriu ca cele două camere ale Parlamentului să-și schimbe regulile interne, astfel încât să voteze deschis și nu secret în cazul cererilor de ridicare a imunității și să voteze în maxim 48 de ore, pentru că Parlamentul nu are dreptul să se substituie justiției. De altfel, am și făcut și depus în iunie 2014 un proiect în acest sens, dar de atunci zace într-un sertar.

Săptămâna aceasta ați avut o altă inițiativă legislativă, legată de tragedia din Colectiv.

Am cerut modificarea Hotărârii de Guvern 925/2015 referitoare la ajutorul financiar acordat de urgență familiilor victimelor din Colectiv, pentru că unii răniți sau familiile lor au desemnat ca însoțitor persoane care nu sunt membri de familie sau rude și acestea nu pot primi niciun ban. Există un caz în Baia Mare unde Agenția de Plăți a refuzat plata către un astfel de însoțitor. De aceea, am adresat un memoriu premierului Dacian Cioloș, cu mai multe puncte. Am înțeles că, între timp, o parte dintre acestea s-au rezolvat, cum ar fi reducerea termenului în care se fac aceste plăți.

Rămâne de văzut ce măsuri de protecție vor apărea, pe termen mediu și lung, pentru victime și familiile lor, atât cele aflate în țară, cât și în străinătate. Sunt oameni care vor avea nevoie de sprijin consistent medical, financiar, de reintegrare socio-profesională, de consiliere psihologică, de echipamente și tratamente medicale adecvate.