UPDATE 

În replică, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a scris, pe Facebook, că refuză conflictul pe care Klaus Iohannis încearcă să îl deschidă, pentru că românii s-au săturat de conflicte: ”Sper doar, că președintele va înțelege momentul în care se află România și rolul constituțional pe care îl are”.

”Bănuiesc că dacă aș fi acceptat  «oferta» lui Klaus Iohannis de a intra la guvernare într-o alianță PNL-USR-PMP, acum președintele ar fi avut un alt discurs la adresa mea. Din păcate, domnia sa continuă discursul din campania electorală și îi atacă pe cei pe care îi consideră adversari politici. Campania s-a terminat, iar președintele ar trebui să respecte votul românilor. Pentru mine și pentru colegii din ALDE și PSD campania s-a terminat și important este să luăm măsurile așteptate de români, începând cu creșterea salariului minim, creșterea pensiilor și măsurile de natură fiscală și de debirocratizare pentru mediul de afaceri autohton”, a mai scris Tăriceanu.

Liderul Senatului a precizat că-și dorește ca președintele să fie un partener în proiectele pentru România, începând cu susținerea ”statului de drept”, nu a ”statului drepți” pe care îl susține acum.

”Mi-aș dori să îl aud pe Președintele României susținând o lege care să reglementeze strict ascultatul telefoanelor românilor și să penalizeze excesele și abuzurile instituțiilor de forță”, a spus Călin Popescu-Tăriceanu.

+++

Despre ”speța nefericită” a legii amnistiei și grației, un ”deziderat” al unor politicieni:

”Sigur, or să spună unii că acum președintele bate câmpii, fiindcă nu există nicio intenție de a face așa ceva. Dar eu cred că președinte trebuie să spună lucruri și preventiv. Și, dacă ne uităm un pic în jur – domnul ministru, nu mi-o luați în nume personal (ministrul Justiției, Florin Iordache – n.r.) – dar constat că ministrul Justiției, în vâltoarea audierilor, a spus – sper că nu am înțeles greșit – că ar fi oportună discutarea unei legi care se referă la amnistie și grațiere în Parlament”, a afirmat președintele.

”În același timp, și nu pot să mă fac că nu văd, președintele Camerei Deputaților este o persoană condamnată penal și cu o urmărire penală în curs, președintele Senatului este o persoană trimisă în judecată pentru minciună penală. Asta este, ce numesc eu, circumstanțe îngrijorătoare. Unii ar putea să spună că nu-i niciun fel de problemă ... Tare mă tem că sunt politicieni urmăriți penal condamnați penal care ar saluta o astfel de lege, care i-ar scăpa de toate problemele. S-ar dărâma statul de drept și ar exista riscul să dispară democrația din România”, a avertizat Klaus Iohannis.

”Odată acceptată ideea unei astfel de legi, oricare Parlament ar putea să facă la fel. Un astfel de precedent creat ar duce la dispariția egalității în fața legii,de asta spun că ar duce la dispariția statului de drept … ar îndepărta România de la valorile euroatlantice, în care românii cred ... Un astfel de demers, o lege a amnistiei și grațierii care ar spăla păcatele nu numai ale unor hoți care pot fi periculoși pentru persoane, poate și pentru societate, dar ar albi dosarele politicienilor ar fi o catastrofă pentru democrația românească, domnule ministru,

a susținut Klaus Iohannis, subliniind că s-ar opune ”cu toată greutatea și puterea funcției prezidențiale”, în cazul unei asemenea inițiative.

El a mai precizat că a spus acest lucru în public, ”pentru a reduce probabilitatea unui astfel de demers”.    

Ce a spus ministrul Iordache despre o lege a amnistiei:

"Am spus că o lege a amnistiei și grațierii nu a fost susținută de noi în campania electorală, dar o astfel de lege discutată în Parlament, din punctul meu de vedere este de bun augur. Adică, nu ne putem ascunde că, dacă venim cu astfel de lege, locul în care se poate discuta și se poate amenda o astfel de lege este Parlamentul", a declarat, miercuri, în cadrul audierii în comisiile reunite din Parlament, ministrul Justiției, Florin Iordache.

+++

O democrație fără stat de drept, fără o justiție independentă nu există, a declarat șeful statului, la CSM.

Să nu-și imagineze cineva că poate fi construit un stat puternic fără o justiție independentă, a mai declarat Iohannis.

”Sistemul judiciar singur nu are cum să-și păstreze independența. Întregul aparat de stat, toate instituțiile statului trebuie nu doar să conștientizeze importanța acestui lucru, ci să se implice activ pentru a sprijini sistemul judiciar în a rămâne independent. Un sistem judiciar vulnerabil este ceea ce-și doresc dușmanii României, fiindcă, dacă sistemul judiciar devine vulnerabil, nimic nu mai stă în picioare în România. Dacă statul de drept devine un stat de strâmb, atunci democrația dispare în scurt. Stabilitatea și securitatea internă a României sunt posibile numai într-un stat de drept și cu o justiție independentă”,

 a avertizat Iohannis.

”Dumneavoastră cunoașteți foarte bine evoluția sistemelor judiciare în ultimii 2000 de ani și știți foarte bine că ori de câte ori s-a încercat o variantă alternativă rezultatul a fost invariabil dispariția statului respectiv sau a imperiului respectiv. Să nu-și imagineze cineva – chit că unii din zona noastră geografică cred că-și imaginează – că se poate construi un stat puternic, național, fără o justiție independentă. (...) România, în niciun caz, nu dorește să experimenteze așa ceva”, a subliniat șeful statului.

Iohannis le cere procurorilor și judecătorilor să fie vocali

”Un stat puternic este un stat cu instituții puternice care colaborează”, a spus președintele, precizând că justiție nu trebuie să se izoleze de celelalte instituții.

El le-a spus judecătorilor și procurorilor că sunt repere morale și că opinia lor nu este doar valoroasă, ci este importantă pentru public: ”Ar fi greșit, după părerea mea, să vă izolați și să nu comunicați cu celelalte instituții și să nu comunicați opinii care țin de independența justiției și de statul de drept. Spuneți aceste lucruri, spuneți-le cu voce tare, nu vă sfiiți, altfel ajungem în situații paradoxale, când infractorii spun cu voce tare ce gândesc și cum vor să îndoaie statul de drept, iar cei care fac dreptate nu reacționează din modestie. 

”Fiți mai vocali, sunt politicieni care au impresia că, dacă nu spuneți nimic, înseamnă că nu s-a întâmplat. Sunt politicieni care au impresia că, ce dacă au un dosar penal sau sunt trimiși în judecată sau sunt condamnați, că ei, de fapt, sunt băieții buni, că au luat multe voturi, iar dvs. să vă vedeți de treabă. Așa ceva nu accept”, a mai spus Iohannis, care i-a îndemnat pe procurori și magistrați să vorbească, deoarece politicienii încearcă să acapareze tot.

Klaus Iohannis a avertizat că există politicieni la care apare ”o nevoie excesivă de putere”: ”Când simțiți că presiunea devine mare, fiți demni, nu obedienți ... doar așa vom putea să construim o Românie puternică, o Românie demnă”.

+++

Potrivit ordinii de zi a ședinței plenului CSM, vineri, în intervalul 9:30 - 10:30, este programată întâlnirea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (mandatul 2011-2016) cu membrii Consiliului Superior al Magistraturii care se va constitui, relatează agenția de știri News.ro.

Întâlnirea, care are loc la sediul Institutului Național al Magistraturii, va fi urmată, la ora 11:00, de ședința de constituire a noului Consiliului Superior al Magistraturii, la care va participa și președintele Klaus Iohannis.

La ora 12:30 este programată alegerea conducerii Consiliului Superior al Magistraturii constituit în urma alegerilor organizate în perioada 7 iunie - 19 decembrie 2016.

Plenul Senatului a validat, în 27 decembrie, cu unanimitate de voturi, lista magistraților aleși membri în Consiliul Superior al Magistraturii.

Astfel, au fost votați: Marcu Simona Camelia - Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), Ghenea Mariana - ICCJ, Savonea Lia - Curtea de Apel București, Țînț Nicoleta Margareta - Curtea de Apel Brașov, Chiș Andrea Annamaria - Curtea de Apel Cluj, Baltag Gabriela - Tribunalul Neamț, Oprina Evelina Mirela - Tribunalul Ilfov, Bălan Mihai Andrei - Judecătoria Timișoara, Mateescu Mihai Bogdan - Judecătoria Râmnicu Vâlcea, Olaru Codruț - Parchetul de pe lângă ÎCCJ, Ban Cristian Mihai - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, Deac Florin - Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș, Solomon Nicolae Andrei - Parchetul de pe lângă Tribunalul București, Toader Tatiana - Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2.

Oana Schmidt-Hăineală, detașată la Ministerul Justiției

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a hotărât, joi, detașarea procurorului Oana Schmidt-Hăineală în cadrul Ministerului Justiției, potrivit Agerpres.

Oana Schmidt-Hăineală a fost membru ales în CSM din 2011 din partea parchetelor de pe lângă tribunale pentru un mandat de șase ani. În cadrul CSM, a ocupat atât funcția de președinte, cât și de vicepreședinte.

Potrivit hotărârii CSM, Oana Schmidt-Hăineală, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, va fi detașată în Ministerul Justiției începând cu data de 7 ianuarie, pentru o perioada de 3 ani.

Oana Schmidt-Hăineală va fi cel mai probabil, potrivit unor surse oficiale citate de Agerpres, consilier în cadrul MJ.

Anterior, conform unei hotărâri a Guvernului din 29 decembrie, publicată marți în Monitorul Oficial, Oana Schmidt-Hăineală a fost numită în funcția de membru al Plenului Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB).

Ea va fi reprezentanta Ministerului Justiției în Plenul ONPCSB și va exercita această funcție începând din 7 ianuarie, pentru o perioadă de 5 ani.