La marginea Bucureștiului, Rusia a pus ochii pe terenurile țăranilor pentru a face o mega afacere. Printre altele, și o fabrică de avioane Tupolev. Sume amețitoare au fost vehiculate, iar afacerea a fost dicutată în România la nivel de ministru.

Primul miliard de euro dintr-o sumă imensă ar fi fost deja trimis de ceva vreme în România, conform investitorului. Ba chiar fostul ministru al Economiei Varujan Vosganian a discutat cu oficiali ruși despre investiție. Administratorul afacerii este un personaj controversat: Vitalie Usturoi. Numele lui apare în afacerea Țigareta 2, în afacerea Aro și devalizarea Bancorex, dar și legat de Revoluția din 1989, fiind inclus pe lista „turiștilor ruși” care au împânzit România în acele zile. 

Sătenii din Adunații Copăceni credeau că le-a pus Dumnezeu mâna în cap când au aflat că un investitor misterior s-a arătat interesat să le cumpere pământurile cu sume ce depășeau de zece ori prețul pieței. Totul pentru construcția acolo a unei fabrici de avioane, un aeroport, dar și locuințe pentru zeci de mii de angajați. Este vorba despre firma West Euro Energy Trans Airspace Holding, pe scurt WEETAS, al cărei acționar majoritar și administrator este Vitalie Usturoi, un basarabean cu cetățenie română.

Usturoi a luat legătura cu primarul comunei și i-a prezentat planul, iar vestea s-a răspândit repede printre oameni, care abia așteptau să primească sume mari pentru terenuri.

Vitalie Usturoi a detaliat planul fabricii de avioane Tupolev și al aeroportului.

„Fabrica de avioane nu poate fi făcută fără pistă. 140 de firme din Rusia și din Europa ar fi adus componente. E o investiție foarte mare. În martie 2014 s-a semnat contractul cu o platformă financiară din Marea Britanie și am semnat pentru prima tranșă, de 20 de miliarde de euro. În 5 ani trebuiau să intre în România 250 de miliarde de euro", a explicat Vitalie Usturoi.

Suma pare de domeniul fabulației, dar până să demonstrăm că banii există sau nu, în contractul semnat de Usturoi cu „platforma financiară”, contract studiat de reporter, datele apar așa cum au fost prezentate de acesta.

Banii din Rusia, via Deutsche Bank

Platforma financiară despre care vorbește Vitalie Usturoi se numește Hestiun Finance (UK) Limited, o firmă britanică care, aparent, își ține banii la Deutsche Bank Frankfurt, în Germania. Primii bani au venit în România în primăvara lui 2014.

„Pe 28 aprilie 2014, pe contul nostru a fost transferat un miliard de euro, urmând ca până la sfârșitul lunii mai să vină încă 19 miliarde", a afirmat Usturoi.

Proveniența banilor i-a făcut pe angajații BRD să blocheze miliardul de euro sosit de la Deutsche Bank. Oficial, BRD a refuzat să comenteze situația, invocând secretul bancar. Neoficial, însă, se fac investigații.

„Orice sumă peste 15.000 de euro este raportată la Oficiul pentru Spălarea Banilor și la alte instituții. Acest miliard a fost blocat pentru investigații, deoarece erau probleme pe proveniența banilor", ne-au explicat surse din BRD, sub protecția anonimatului.

BNR: „Am avut informații”

Banca Națională a României a răspuns parțial întrebărilor puse de reporter. BNR recunoaște că a avut informații despre transferul de bani de care vorbește Vitalie Usturoi, dar că nu s-a confirmat.

„Referitor la mesajul dvs. din data de 28.05.2015, privind S.C. West Euro Energy Trans Airspace Holding S.A., precizăm că, deși au existat informații de genul celor menționate de dvs, până în prezent nu a fost confirmat transferul în România de fonduri de mărimea celor în discuție, suspiciunile existente în legătură cu aceasta făcând necesară informarea Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor de către instituția de credit respectivă”, a răspuns Lorina Duță, șef serviciu în cadrul Direcției de Supraveghere a BNR.

Și actualul purtător de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, dar care în 2015 era purtător de cuvânt al BNR, a spus că, oficial, banii nu au mai ajuns în România.

„Fără ordin de sus, e imposibil să plece banii din Rusia”

Usturoi a încercat să explice de unde vin, de fapt, banii. „În platforma asta sunt și bani din Rusia, de la Vneshconom Bank (Banca de Comerț Exterior a Rusiei, n.r.). Banii statului rus, Vneshconom Bank este statul rus. Ăștia de la BRD m-au tot întrebat de unde dracului banii, spălare de banii? Hestiun i-a primit în Deutsche Bank. Și care e problema, când banii sunt pentru a face investiții? Banii sunt oficiali. Banii sunt ai statului rus și sunt băgați în plasamente financiare. Unde în altă parte să-i pui dacă nu în cele mai de nădejde bănci?", a detaliat administratorul firmei WEETAS.

„Fără ordin de sus, e imposibil să plece banii din Rusia. Dar eu am făcut în așa fel încât să aduc investiția în România", a mai adăugat el.

Ca un fapt amuzant, cele două avioane pe care intenționa să le producă la Adunații Copăceni, erau numite Tupolev Zimbru și Tupolev Taur. „Am vrut eu așa, să zboare și boul", a explicat râzând Usturoi.

Ministrul Vosganian a semnat protocolul cu rușii. Discuții despre Tupolev

Afacerea este una cât se poate de oficială, chiar dacă nu este clar dacă miliardul de care vorbește Vitalie Usturoi există sau nu. Fostul ministru al Economiei, Varujan Vosganian, a semnat pe 19 aprilie 2013 un protocol cu Şeful Agenţiei Federale "Rossotrudnicestvo” Konstantin Kosaciov.

În comunicatul de presă dat în aceeași zi, se vorbește, pe scurt, și despre viitoarea colaborare dintre Tupolev și compania românească constructoare de avioane Romaero.

„Ministrul român al Economiei a declarat, după încheierea lucrărilor şi semnarea Protocolului, că autorităţile ruse şi-au manifestat intenţia de a realiza o colaborare în domeniul tehnico-militar, între compania rusă Tupolev şi Romaero”, scrie în comunicatul de presă.

Contactat telefonic în luna noiembrie 2015, Varujan Vosganian părea că nu își amintește nimic. „Nu am semnat niciun protocol cu Federația Rusă. Eu, în 2013, cu Federația Rusă? De unde ai scos-o pe asta? Aaaa, în cadrul comisiei s-a semnat. Nu mai țin minte exact”, a fost prima reacția a fostului demnitar, actual senator.

Ulterior și-a amintit, dar spune că nu a fost de acord cu așa ceva. Și-a amintit și despre Vitalie Usturoi care a venit să-i prezinte planul, dar spune că nu l-a primit.„Aaa, da, știu, că ei au vrut să vină și la mine, iar eu i-am trimis la plimbare, pentru că am cerut de la Asociația Română a băncilor (informații, n.r.) și ei mi-au dat niște referințe proaste atunci. Era ceva legat de faptul că băncilor li se atrăsese atenția să nu lucreze cu el. Nu știu ce incident fusese, că nu mai țin minte. Eu l-am respins, eu nu am vrut să stau de vorbă cu el. Eu cu acest domn nu m-am întâlnit niciodată pentru că am rugat să primesc referințe și m-am învățat să le cer”, a detaliat Varujan Vosganian.

Ministerul Industriilor din Rusia a trimis o adresă firmei WEETAS deținută de Usturoi prin care pare nerăbdătoare să înceapă afacerea. (vezi document mai jos, tradus din limba rusă)

„Colaborarea între OAO TUPOLEV cu firma românească WEST EURO ENERGY TRANS AIRSPACE HOLDING S.R.L., poate să se desfășoare (nota tr. - în continuare), așa cum a fost initiată, resursele (nota tr. - financiare) fiind asigurate de partea română. Luând în considerație amploarea colaborării preconizate, decizia privind procedura pentru o astfel de colaborare, trebuie luată la nivel interguvemamental”, se arată într-o adresă oficială a ministerului rus către firma lui Usturoi.

Fostul secretar al lui Ceaușescu a supravegheat discuțiile româno-ruse și l-a consiliat pe Usturoi

În fotografia oficială în care apar ministrul Economiei, Varujan Vosganian, și reprezentantul rus, Konstantin Kosaciov, apare și un personaj cunoscut: Constantin Boștină, fost până de curând vicepreședinte al Asociației Oamenilor de Afaceri.

 

Constantin Boștină este fostul secretar personal al fostului dictator Nicolae Ceaușescu, dar și fost adjunct al ministrului Economiei în perioada comunistă. Acum el are o firmă de consultanță și l-a reprezentat și pe Vitalie Usturoi în afacerea „Tupolev”.

Boștină a confirmat că l-a consiliat pe Vitalie Usturoi. „Da, este adevărat că am avut o înțelegere cu domnul Usturoi și am încercat să îl ajut. Nu știu ce să spun despre existența miliardului de euro, nu pot vorbi fără acordul lui Usturoi”, a explicat Boștină.

A doua zi, la o nouă întâlnire la care a fost invitat și Usturoi, Boștină nu a dorit să mai comenteze afacerea.

Dovadă că Boștină s-a implicat activ în afacerea lui Usturoi stă și adresa trimisă de fostul secretar personal al lui Ceaușescu premierului de atunci, Victor Ponta, în care îi cere să intervină pentru deblocarea conturilor lui Usturoi. (vezi document mai jos)

„Printre motivele invocate a fost faptul că sunt unele probleme privind pe președintele WEETAS S.A., domnul Vitalie Usturoi, probleme documentate pe date primite de la societatea internațională de informații, WORLD - CHECK . Menționăm că așa cum rezultă și din Certificatul Constatator de la Registrul Comerțului, societatea WEETAS S.A. și domnul VITALIE USTUROI, în calitate de administrator nu figurează cu mențiuni referitoare la condamnări pentru fapte penale, nu se află sub stare de interdicție în a desfășura activități comerciale pe teritoriul României. Cu toate eforturile făcute pentru a redeschide conturile bancare pentru S.C. WEETAS S.A., acest lucru nu a putut fi finalizat favorabil până în prezent”, i-a scris Boștină lui Ponta.

 

 

 

 

Usturoi susține că premierul nu a răspuns acestei adrese.

Hestiun. Circuitul dubios al banilor

O mică firmă, fără angajați. În conturi, conform site-urilor oficiale de evidență a companiilor britanice, compania nu are decât câteva mii de lire sterline. Am sunat la clădirea unde firma și-a declarat adresa. Nimeni din acea clădire nu a auzit de firma Hestiun Finance (UK) Limited, nimeni nu a auzit de Julian Richard Beardsley, administratorul, dar nici de firma sa.

La o simplă căutare pe internet după numele platformei financiare din Londra, apar mai multe site-uri care încadrează Hestiun Finance (UK) Limited în categoria celor bănuite de spălare de bani.

Un site american de investigații, unde sunt dezvăluite scheme financiare de fraudare și spălare de sume uriașe de bani, a investigat și firma din Londra. David Rea, unul dintre cei care lucrează la site-ul american, a explicat cum funcționează astfel de scheme, în viziunea sa.

„Este vorba despre o sofisticată operațiune de spălare de bani care, pentru a reuși, presupune corupție din ambele părți (banca de la care s-a trimis suma, respectiv banca receptoare), dar și la nivelul Băncii Centrale Europene. În plus, este necesar suportul unor funcționari de rang înalt ai guvernului român. Băncile foarte mari ale lumii au două feluri de bani: înregistrați (bani curați, proveniți din taxe și impozite, afaceri legale etc) și neînregistrați (bani negri, care există, dar nu înregistrați oficial și care provin din corupție, crimă organizată, evaziune fiscală). Schemele sofisticate de spălare a banilor sunt gândite de bankeri pentru a converti banii neoficiali în bani oficiali, curați", este de părere David Rea.

Vitalie Usturoi spune că banii sunt curați, altfel Banca Centrală Europeană nu ar fi permis transferul. „Când banii circulă prin Deutsche Bank și Banca Centrală Europeană, sunt bani furați, e crimă?". Ulterior „blocării” miliardului de euro la BRD, în total 16 bănci din România i-au închis brusc conturile.

„Tot ce mă întrebați acum, am dat deschis la SRI, SIE, Oficiul pentru Spălarea Banilor, Banca Națională. Tot. Maldăre de documente", se plânge Usturoi, care se consideră blocat de serviciile secrete românești.

Datorii la stat de 1,4 milioane de euro

Vitalie Usturoi a încercat să deblocheze miliardul de euro printr-o plângere penală (vezi mai jos) împotriva angajaților BRD. Numai că autoritățile i-au făcut și lui dosar penal pentru evaziune fiscală. Concret, WEETAS avea în 2015 datorii la stat de aproximativ 1,4 milioane de euro, bani proveniți din impozite pe salarii.

„Aproape 40 de oameni am angajat și totul a fost raportat, oficial, cu contract de muncă. Toți însă au acceptat să îi plătesc când intră banii. Acum nu mai am niciun angajat. După ce mi-au deschis dosar penal, i-am dat afara pe toți. Mie mi-au făcut dosar penal pentru evaziune fiscală.

Primarul Tache: „Am crezut”

Primarul comunei Adunații Copăceni a fost contactat de afacerist și, printre unele dubii, a sperat ca investiția să se realizeze. „Mi-am pus întrebarea dacă planul este realist sau nerealist. Dar atunci când vine un potențial investitor cu o afacere de o asemenea anvergură, îl iei în calcul. Am luat-o ca pe o potențială afacere. Și cei de la Consiliul Județean Giurgiu, și noi am discutat cu bună credință, dar și cu rezerva faptului că investiția era prea mare ca să nu ne punem întrebări. La un moment dat am crezut că se va face. Ceva s-a întâmplat acolo, de au blocat băncile banii, mai ales cu situația internațională. Afacerile se fac cu bani, dar banii trebuie să fie curați", a declarat primarul Ion Tache.

Am trimis prin e-mail mai multe întrebări și administratorului Hestiun Finance (UK) Limited, Julian Richard Beardsley, însă acesta nu a răspuns. Nici pe adresa de Skype nu a răspuns, nici la telefon nu a putut fi contactat.

Planul de 250 de miliarde. Și o anchetă din trecut de la Oficiul pentru Spălarea Banilor

În afara fabricii de avioane de linie, Vitalie Usturoi are planuri și pentru Marea Neagră, de unde vrea să extragă gaz. Gazul de aici ar fi urmat să alimenteze centrala proprie pe care o prevăzuse în proiect și care ar fi trebuit să asigure energia electrică pentru fabrica de avioane și pentru aeroport.

Planul presupunea și o clădire lângă Biblioteca Centrală, pe Bulevardul Unirii, care ar fi adăpostit academia pentru piloți și personalul pentru fabrica de avioane.

Nu știm cât de realist este planul sau câtă fabulație, însă Usturoi avea documente, planuri proiecte pentru fiecare în parte.

În 2005, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor avea o date despre o afacere suspectă de spălare de bani, cu sume mari, în care era implicat același Vitalie Usturoi. (Vezi document mai jos)

„Se vor transfera fonduri substanțiale de proveniență incertă unor firme distribuitoare de gaze naturale, din mai multe țări europene (inclusiv România) pe care să le utilizeze pentru plata unor importante cantități de gaze natural furnizate de Gazprom în Europa, sumele respective fiind introduse în acest mod în circuitul legal”, notau inspectorii ONPCSB.

Nu este clar cum s-au finalizat verificările, dar pe rolul instanțelor de judecată nu a ajuns un astfel de caz.

Turist sovietic, specialist în răscoale

Numele lui Vitalie Usturoi este legat și de Revoluția română din 1989, atunci când mii de turiști sovietici ar fi „călătorit" în țara noastră. Usturoi recunoaște că în momentul Revoluției se afla chiar la Timișoara, dar spune că era doar în trecere.

Iată ce spune Vitalie Usturoi despre această „coincidență".

„Parcă pe 12, 13 decembrie 1989, cu o zi înainte să se închidă frontierele, eu și cu o delegație veneam din Praga și mergeam spre Chișinău. Am zis că nu dormim la Budapesta, ci la Timișoara. Aici ne-am cazat ca diplomați în hotelul Timișoara, ne-au dat apartament de diplomați, am coborât la restaurant să mâncăm. Am băut, am mâncat, am chefuit până dimineață. Și gata, apoi am plecat. Pe urmă am aflat din ziare că sunt băgat în lista celor 10.000 de teroriști care erau pe teritoriul României în timpul pregătirii Revoluției. O făcuse Sergiu Nicolaescu și a dat-o la frontieră. Sunt și eu acolo. În timpul scandalului cu Truțulescu, cu Țigareta 2, era un material cu ce se ocupa Truțulescu în ajunul răscoalei din Timișoara. Detașamentul lui de la Buzău era tot în hotelul ‘cela fix în noaptea ‘ceea (râde). Pe lista hotelului când te uiți, era Usturoi, era și Truțulescu. Ei erau detașamentul de diversioniști de la Buzău trimiși acolo înainte. Nu pentru noi, ci pentru aceia care trebuiau să fie reprimați acolo".

„Dacă trebuia, pregăteam răscoală”

Usturoi știa că urma să înceapă Revoluția în România, dar de la Iași a fost informat că nu mai pornește acolo, ci la Timișoara.

„La Iași a început, a fost oprită și apoi a trecut la Timișoara. Și se știa că va fi la Timișoara. Eu despre Timișoara știam de la Emil Alexandrescu (primul primar al Iașului după Revoluție, n.r.). Știam că va începe la Timișoara, știam înainte de a pleca la Praga. Când am plecat spre Praga, am oprit la Iași, unde am stat la Hotelul Moldova. Am luat masa împreună și, în timpul mesei, mi-a spus că aici s-a încercat Dinamoviada și a fost oprită și că se va muta la Timișoara. Și gata, e tot ce știam. La întoarcerea de la Praga, noaptea ne-a prins la Timișoara. Știam că va fi (Revoluția, n.r.), dar nu știam nicio dată când va fi. Apoi am mers la București ca reprezentant comercial al Uniunii Sovietice și apoi am plecat la Chișinău. Când am ajuns la Chișinău, a doua zi s-a transmis că Ceaușescu a dat ordin și s-au închis frontierele. M-am întors în România la 10 ianuarie 1990, când s-au deschis frontierele", explică Usturoi versiunea lui despre prezența sa în România în timpul Revoluției.

Recunoaște însă că este specialist în organizat „răscoale".

„În Moldova, am fost deputat la sud. La prima etapă de după Revoluție, mă ocupam cu crearea de detașamente de răsculați din Ucraina. Eu organizam. Dacă trebuia să facem răscoală, pregăteam răscoală", a spus, nonșalant, Usturoi.

Omul rușilor în România

Presa din România a scris despre Vitalie Usturoi de mai multe ori și, invariabil, era numit general KGB sau general GRU, ofițer în trupele speciale Spetsnaz. A negat, însă că este ofițer, însă admite că are relații strânse cu GRU.

„Sigur că am avut niște relații cu GRU, doar din Uniunea Sovietică vin. Și îi cunosc pe mulți. Mă rog, i-am cunoscut în perioadele alea", spune Usturoi.

În timpul Revoluției din Decembrie ’89 și după, Usturoi chiar era trimisul Moscovei în relațiile România, după cum singur spune. „În 1989, eram recomandat de guvernul Uniunii Sovietice să colaborez cu România. Am fost acreditat ca reprezentantul Agenției Federale de Proprietăți a Federației Ruse peste graniță. Adică când îmi spuneau să mă duc să verific, de pildă vroiau să cumpere o casă sau RAFO Onești pentru statul rus, eu trebuia să pregătesc toate documentele. Practic, eu eram expert și pregăteam pentru viitoarele obiective economice care aveau interes pentru Federația Rusă. Totul se făcea oficial", detaliază acesta.

Anchetat și apărat de generalul Abraham

Unul dintre scandalurile mari în care a fost implicat în România este cel al devalizării Bancorex și tunul dat la Aro Câmpulung. Vitalie Usturoi conducea în Republica Moldova concernul Valeologia, prin intermediul căruia a livrat mașini de teren Aro în Rusia și alte țări din spațiul ex-sovietic.

Curtea de Conturi a constatat în 1997 că Bancorex a acordat, în perioada 1992-1993, credite în valută societății Valeologia, cu toate că firma din Chișinau nu era autorizată să efectueze operațiuni de comerț în România.

Președintele Bancorex din acel moment, Dan Pascariu, a aprobat creditele prin care Valeologia a achizitionat autoturisme ARO românești, pe care le-a comercializat în spațiul ex-sovietic. O estimare din acea perioadă aducea prejudiciul la peste 137 de milioane de dolari. Nici banii la Bancorex nu ar fi fost returnați, nici mașinile Aro nu au fost achitate. Anchetat de două ori, Usturoi a scăpat basma curată de fiecare dată.

„M-au întrebat de ce l-am angajat pe tatăl lui Dan Pascariu la mine, la contabilitate, la Valeologia. Păi eu m-am dus la Dan Pascariu și i-am zis să-mi de-a omul lui de încredere care știe legea, să mi-l dea pe tatăl lui. Când au venit țărăniștii la putere, în 1996, Gavril Dejeu a făcut interpelare în Parlament și a cerut redeschiderea dosarului. În baza deciziei din Parlament, din nou mi-au deschis dosar penal în 1997, iar ancheta o conducea generalul Pavel Abraham, de la IGPR. El acum este avocatul nostru", a spus, zâmbind, Vitalie Usturoi.

„Trăiesc din împrumuturi"

Basarabeanul susține că, după afacerea cu Bancorex și Aro, mare lucru nu a mai făcut prin România. Mai mult, a trăit doar din „bunătatea românilor, cum singur spune.

„Până în anul 2000 nu am mai făcut nimic. Am trăit din împrumuturi. Am datorii și acuma, dacă nu mi-au dat banii de la bancă. Românii sunt oameni buni dacă ești sincer cu ei. După 2000, am căutat să fac din nou afaceri. Primul pas a fost să caut bani. Rusia are foarte mulți bani, nu are ce face cu ei pentru că nimeni nu vrea să-i vândă nimic. În Rusia ei nu circulă, și-atunci stau degeaba. Rusia a dat ordin și a spus platformei financiare să trimită banii în România, conform contractului. Doar nu imi trimitea (Hestiun - n.r.) că mă iubește pe mine".

Afacerea Țigareta 2: usturoi nu a mâncat, gura nu-i miroase

În noaptea de 16 spre 17 aprilie 1998, un avion ucrainean a aterizat la Baza Militară Otopeni plin cu 3.000 de baxuri de țigări de contrabandă. Printre alții, în afacere era implicat și colonelul SPP Gheorghe Truțulescu, același care a condus detașamentul de diversioniști de la Buzău.

Presa a scris că unul dintre creierele afacerii era nimeni altul decât Vitalie Usturoi, care ar fi fost proprietarul avionului cu pricina. El neagă, însă, implicarea.

„Usturoi a făcut, Usturoi a planificat la hotel Regina din Galați, cu Truțulescu. De unde să-l știu eu pe Truțulescu? Nici nu știam că există o astfel de persoană. Avioanele pe care le aveam în flotila firmei Valeologia, mi le furaseră rușii, și le-au vândut. Mai departe eu nu știu ce au făcut cu ele, ce misiuni au avut", se apără Usturoi.