Mai multe spitale din țară sunt percheziționate de procurorii de la Parchetul General într-un dosar ce privește studii nelegale privind unele medicamente experimentale pe pacienți, dintre care unii habar nu aveau că sunt folosiți pe post de cobai.

Zeci de medici au fost percheziționați marți de procurorii de la Parchetul General într-un dosar amplu ce privește testarea ilegală a unor medicamente experimentale pe pacienți, între care unii nici nu știau că sunt folosiți în aceste teste.

Perchezițiile se desfășoară în București și în județele Arad, Cluj, Constanța și Dolj, precum și la sediile și punctele de lucru a cinci societăți comerciale cu profil medical.

Alte 31 de spitale din județele Argeș, Botoșani, Buzău, Brașov, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Iași, Mureș, Neamț, Prahova, Suceava, Sibiu, Timiș și Vrancea sunt verificate de procurori și polițiști.

Procurorii de la Parchetul General susțin că „mai mulți angajați din sistemul sanitar desfășoară activități nelegale constând în derularea unor studii clinice cu încălcarea prevederilor legale în materie, fapte cu potențial generator de riscuri în ceea ce privește autorizarea intrării pe piață a unor medicamente ce afectează negativ starea de sănătate a populației”.

Pacienți fictivi pentru dosare de pensionare 

În comunicatul de presă, procurorii spun că un medic psihiatru de la un spital din Arad, care este și cadru didactic la o universitate din Arad, „a solicitat și a primit sume de bani de la persoane interesate să figureze cu internări în cadrul Secției de Psihiatrie, în vederea fundamentării/întocmirii ulterioare a unor dosare de pensionare pe caz de boală. În realitate persoanele în cauză nu suferă de afecțiuni psihice, însă in schimbul sumelor de bani oferite medicului, acesta îi înregistra în evidențele medicale ale spitalului, figurând fictiv atât cu internare cat si cu tratament de specialitate”, explică procurorii.

Psihiatrul falsifica rezultatele testelor și folosea pacienți drept cobai, fără acordul lor

Anchetatorii mai spun că majoritatea acestor persoane nu rămâneau internate în spital si nici nu urmau tratamentul prescris. „Mai mult, unora dintre pacienți le condiționa internările fictive de participarea la studiile clinice pe care același medic le conducea. Scopul acestui demers era obținerea, pentru sine, de sume suplimentare de bani, întrucât retribuția medicului pentru derularea acestor studii se cuantifica în funcție de numărul de pacienți înrolați”.

Procurorii susțin că medicul psihiatru le cerea medicilor rezidenți ai Secției de Psihiatrie să facă astfel de ilegalități.

„Studiile clinice erau efectuate fără consimțământul informat al subiecților, fiind consemnate în documentele întocmite aspecte necorespunzătoare adevărului referitoare la diagnostic, starea de sănătate a pacienților, tratamentul urmat și efectele acestuia. Pentru obținerea semnăturii pe declarația privind consimțământul participării la studiu, medicul psihiatru acționa în două modalități: fie prezintă documentul pacienților sau aparținătorilor acestuia (în situația pacienților fără discernământ) drept acord pentru prelevarea unor probe biologice ori pentru efectuarea unor analize (ex: ECG), fie contrafăcea sau dispunea unor medici rezidenți să contrafacă semnătura”, precizează Parchetul.

Pacienți tratați pentru boli de care nu sufereau

Pentru a asigura numărul de pacienți prevăzut în protocoale, medicul psihiatru ar fi inclus în studii și pacienți care nu sufereau de afecțiunea pentru care era testat medicamentul experimental. „La indicațiile acestuia, medicii rezidenți și asistentele medicale consemnau în foile de observație simptomele necesare includerii în studiu, omițând total sau parțial consemnarea simptomelor reale”.

Medicamentul era considerat benefic chiar și când boala se agrava

Ancheta a scos la iveală și faptul că medicul psihiatru consemna în foile de observații administrarea medicamentelor experimentale chiar și când pacientul nu se mai prezenta la vizite și nu intra în posesia acestora. Mai mult, consemna efectuarea de teste și prelevarea de probe biologice „ce confirmau eficacitatea tratamentului experimental, chiar și în situația neprezentării regulate a pacienților la vizite sau a deteriorării grave a stării de sănătate a subiecților ca urmare a administrării medicamentației din studiu. În astfel de situații, rezultatele textelor erau consemnate fictiv, iar probele biologice fie erau prelevate de la pacienți anterior începerii studiului și depozitate în aparate frigorifice, fie erau recoltate de la cadrele medicale ale Secției de Psihiatrie”.