După publicarea proiectelor de lege privind justiţia, Parchetul general remarcă o serie de modificări agreate de procurori, dar continuă să-şi menţină îngrijorarea faţă de propunerile care ...

Propunerile controversate au fost discutate şi în cadrul Consiliului Consultativ al procurorilor din 29 august:

  • preluarea într-o formă diferită de cea actuală a dispoziţiilor constituţionale referitoare la Ministerul Public, astfel încât prin modificarea propusă se realizează o extindere a autorităţii ministrului Justiţiei în ceea ce priveşte rolul şi atribuţiile Ministerului Public, în timp ce în actuala reglementare ministrul Justiţiei îşi exercită autoritatea numai cu privire la statutul procurorilor (art.132 Constituţia României);
  • trecerea Inspecţiei Judiciare de la Consiliul Superior al Magistraturii la Ministerul Justiţiei, care ar asigura un control efectiv şi direct al activităţii magistraţilor de către ministrul Justiţiei;
  • numirea în funcţiile de conducere ale Ministerului Public, care conform textului de lege propus a fost extinsă la toate funcţiile de conducere din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (până la nivel de şef de birou inclusiv), la propunerea ministrului Justiţiei, persoană numită politic, cu posibilitatea Consiliului Superior al Magistraturii de a refuza o singură dată propunerea.

Parchetul reaminteşte că, pentru protejarea independenţei justiţiei, Raportul MCV din 28 ianuarie 2015 recomandă o soluţie similară numirii în funcţii la conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv selecţia candidaţilor la Consiliul Superior al Magistraturii, avizul ministrului Justiţiei şi numirea de către Preşedintele României (propunere CSM).

  • deposedarea Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de atribuţiile managementului operativ privind delegarea promptă procurorilor pe funcţii de execuţie sau de conducere în cadrul Ministerului Public (fără a preciza cine propune Secţiei de procurori din CSM delegarea). Aceasta în condiţiile în care Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are un proiect managerial aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, cu obiective clar asumate, fără a avea însă posibilitatea de a-şi crea echipa, aşa cum se recomandă în raportul MCV din 28 ianuarie 2015.
  • înfiinţarea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a unei direcţii specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracţiuni săvârşite de procurori şi judecători, cumulând din competenţele parchetelor curţilor de apel cu cele din secţiile şi structurile specializate ale Ministerului Public (lăsând impresia contrar realităţilor statistice că fenomenul infracţionalităţii în corpul magistraţilor ar fi atât de ridicat încât ar impune crearea unei direcţii dedicate acestui corp profesional).
  • impunerea condiţiei vârstei de 30 de ani pentru candidaţii la INM ar conduce la o limitare a accesului unei categorii de absolvenţi ai facultăţilor de drept şi totodată, la un blocaj major de ocupare a funcţiilor vacante din Ministerul Public, în condiţiile în care în prezent există un deficit de peste 500 de procurori reprezentând cca. 18% din numărul total de posturi.

Parchetul apreciază că păstrarea actualei forme de accedere la INM ar putea înlătura criticile din actualul proiect de act normativ, printr-o altă modalitate de organizare a activităţii judiciare (lipsa de experienţă a tinerilor magistraţi fiind suplinită prin crearea unor complete colegiale, iar în ceea ce priveşte procurorii prin chiar modul de organizare şi de lucru al parchetelor).

Parchetul general precizează că, după o analiză detaliată a Proiectului de modificare a legilor justiţiei şi a colectării tuturor punctelor de vedere transmise de procurorii de la unităţile de parchet din ţară, va prezenta pe larg concluziile desprinse.

 Avizul CSM, la sfârşitul lunii septembrie

Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass-Media a CSM a anunţat că proiectele de lege transmise de Ministerul Justiţiei în vederea avizării au sosit joi.

Avizul va fi dat în ultima săptămână a lunii septembrie.

Până atunci, CSM se va consulta cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu celelalte instanţe judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea, cu Institutul Naţional al Magistraturii, cu Şcoala Naţională de Grefieri, cu  Inspecţia Judiciară, precum şi cu asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, care sunt invitate să transmită Consiliului Superior al Magistraturii propunerile şi observaţiile pe marginea acestui proiect de lege până pe 13 septembrie.

Propunerile formulate de aceste instituţii vor fi apoi centralizate şi analizate de către Direcţia Legislaţie, Documentare şi Contencios din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii până pe 20 septembrie 2017.