Procurorii DNA au ridicat documentele privind memorandumul de înțelegere cu KazMunayGas, conform unor surse guvernamentale.

Dosarul a fost descins în 2015, când procurorii au început urmărirea penală in rem pentru trafic de influență și luare de mită.

Surse judiciare au declarat pentru EurActiv.ro că Victor Ponta este printre cei vizați în dosar. Ponta a semnat, în ianuarie 2014, o hotărâre de guvern prin care a fost adoptat memorandumul de înțelegere cu kazahii care au cumpărat Rompetrol, după ce Curtea Constituțională s-a opus validării prin lege a acestui memorandum, de fapt un contract comercial de stat.

Aceleași surse guvernamentale susțin că multe dintre pretențiile kazahilor se regăsesc întocmai în memorandum, de-aici plecând, de fapt, ancheta procurorilor.

Chiar vicepreședintele KazMunayGas, Azamat Zhangulov, a afirmat în mai 2016 că există posibilitatea ca procurorii să investigheze acest memorandum.

„Există această posibilitate ca ei (n.red. procurorii) să investigheze situația. Însă, în perioada în care a fost semnat memorandumul era o conducere, iar acum este alta. Înțelegerea era cu statul roman, s-au schimbat câțiva miniștri, dar nu a existat nicio premisă că aceste înțelegeri au fost frauduloase. Ne-am exprimat intenția de a plăti 200 de milioane de euro, cu condiția de a constitui fondul de investitii (...) Schimbările de miniștri nu au ajutat acest lucru”, a declarat atunci Azamat Zhangulov. 

Drumurile dese ale lui Ponta în Turcia și o cartelă telefonică turcească, investigate de DNA 

Procurorii consideră suspecte vizitele dese ale lui Ponta în Turcia după semnarea memorandumului cu KazMunayGaz, dar și faptul că fostul premier folosea, în timpul acestor vizite, o cartelă telefonică turcească pentru convorbiri private. 

Ancheta DNA încearcă practic să stabilească dacă termenii memorandumului au fost negociați în străinătate.

Sursele judiciare citate afirmă că, într-una dintre vizitele făcute de Ponta în Turcia în contextul unei operații la genunchi, acesta ar fi fost invitat de președintele Turciei, Recep Tayyp Erdogan, la una din vilele sale.

Potrivit acelorași surse, în acest dosar, DNA a solicitat ajutorul mai multor state pentru a verifica mișcările unor sume de bani ale unor terți care ar fi jucat rolul de intermediari între KazMunayGaz și oficiali ai statului român. Procurorii DNA au făcut mai multe cereri pentru comisii rogatorii în acest sens.

Fostul premier Victor Ponta nu a putut fi contactat pentru a fi întrebat în legătură cu aceste chestiuni.

Textul memorandumului încheiat între statul român și compania kazahă poate fi citit aici. 

Ponta, creierul „Black Sea Regional Projects 2020” 

Fostul premier Victor Ponta a înființat oficial fundația „Black Sea Regional Projects 2020” în luna februarie, dar despre această idee se discuta încă din cursul anului 2015.

Practic, ideea a apărut în același an în care Ponta a mers de mai multe ori în Turcia. 

„Foarte mulți oameni de bună credință sunt alături de noi, unii mi-au și zis să am grijă cu banii pe care i-am primit deja în fundație. Am zis că am grijă, având în vedere că nu avem cont încă", a declarat Victor Ponta, în februarie 2016, la evenimentul de lansare a organizației neguvernamentale. 

O datorie rostogolită de mulți ani, de la Adrian Năstase încoace 

Între 2003 și 2010, datoria istorică de aproape 600 de milioane de dolari a rafinăriei Petromidia a fost rostogolită practic de Guvernul Năstase, iar posibilele fapte penale din acea vreme sunt anchetate de DIICOT în dosarul Rompetrol II, care vizează privatizarea rafinăriei Petromidia între 1999-2000 și ordonanța Guvernului Năstase din 2003.

În anul 2000, grupul Rompetrol, condus de Dinu Patriciu, a cumpărat rafinăria Petromidia cu 50 de milioane de dolari, după ce privatizarea către compania turcească Akmaya a eșuat.

Rompetrol s-a angajat în schimb că va plăti datoria istorică de aproximativ 600 de milioane de dolari.

Trei ani mai târziu, în octombrie 2003, Guvernul Năstase a transformat restanțele bugetare ale Rompetrol, în valoare de 603 milioane de dolari, în obligațiuni cu maturitate de șapte ani.

Ordonanța 118/2003, semnată de premierul Adrian Năstase și contrasemnată de fostul ministru al Finanțelor, Mihai Tănăsescu și fostul ministrul al Economiei, Dan Ioan Popescu, a stabilit regimul juridic al creanțelor bugetare reprezentând TVA, accize, contribuția la Fondul special al drumurilor publice, precum și majorările de întârziere, dobânzile, penalitățile si penalitățile de întârziere, datorate si neachitate de catre Rompetrol la data de 30 septembrie 2003.

Fostul premier Adrian Năstase s-a apărat întotdeauna spunând că legea de aprobare a ordonanței 118/2003 a fost promulgată în 2005 de noul președinte Traian Băsescu.

În 2007, Dinu Patriciu a vândut Rompetrol companiei de stat din Kazahstan, KazMunaiGaz, pentru o sumă ce este și astăzi o enigmă: între 1,6 miliarde și trei miliarde de dolari.

În 2010, obligațiunile statului au ajuns la maturitate, iar Rompetrol nu răscumpărase datoriile decât într-o mică măsură. Astfel, statul a redevenit acționar.

Pe 15 februarie 2013, Guvernul USL Ponta II a încheiat memorandumul cu grupul kazah KazMunayGaz. Acesta prevedea că statul roman accepta o plată de 200 de milioane de dolari contra unui pachet de 26 la sută din acțiunile statului. Restul de 400 de milioane de dolari urma să fie inclus într-un presupus fond mutual de investiții de un milliard de euro.

Trei luni mai târziu, în mai 2013, Guvernul Ponta a încercat să legitimeze acest contract de stat prin lege adoptată de majoritatea USL din Parlament. Președintele de atunci, Traian Băsescu, a atacat legea la Curtea Constituțională, care a decis că adoptarea memorandumului prin lege nu respectă Constituția.

În aceste condiții, guvernul condus de Victor Ponta s-a văzut nevoit să adopte memorandumul prin hotărâre de guvern, iar legalitatea acestui act este astăzi cercetată de procurorii anticorupție.

Hotărârea de guvern a fost adoptată pe 22 ianuarie 2014. 

Datoria încă neplătită

În primăvara anului trecut, datoria kazahilor nu era plătită. Nici cele 200 de milioane de dolari către stat, nici fondul de investiții de 400 de milioane de dolari. În plus, kazahii de la KazMunayGaz au depus o cerere de intrare în insolvență, cerere respinsă, însă, de Tribunalul București. 

Și DIICOT verifică patru foști miniștri într-un alt dosar ce privește datoriile Rompetrol 

În iunie 2016, procurorii DIICOT au început urmărirea penală în dosarul Rompetrol II, iar fostul ministru al Economiei din Cabinetul Năstase, Dan Ioan Popescu, și foștii miniștri ai Finanțelor din cabinetele Năstase și Boc, Mihai Tănăsescu, Gheorghe Pogea și Sebastian Vlădescu, au fost puși sub acuzare pentru abuz în serviciu. Ei sunt acuzați că nu ar fi luat măsurile necesare pentru recuperarea datoriei istorice.

Fostul premier Adrian Năstase și fostul ministru al Justiției, Rodica Stănoiu, sunt martori în acest dosar.

Procurorii DIICOT au pus sechestru și pe rafinăria Petromidia, până la concurența sumei de 680 de milioane de euro.