Precedentul Italia: Ce ne așteaptă astăzi prin hotărârea pilot a CEDO împotriva României
CEDO ar putea da marți o hotărâre pilot împotriva României prin care se va da un termen autorităților pentru a rezolva situația din penitenciarele supraaglomerate. Nu va exista sancțiunea de 80 de milioane de euro inventată de politicieni.
România ar putea primi marți o hotărâre pilot de la CEDO prin care i se va da un termen pentru remedierea problemelor din sistemul penitenciar. Statul român nu va fi condamnat la plata unei sume uriașe, așa cum au vehiculat politicienii, dar va trebui să rezolve prin mai multe măsuri problema condițiilor oferite deținuților.
De altfel, și președintele CEDO, Guido Raimondi, a dat indicii la începutul acestui an că hotărârea în cazul României va fi asemănătoare cu cea împotriva Italiei.Raimondi a dat exemplu Italia atunci când a vorbit despre problemele sistemice din România:
„Acest lucru este posibil, așa cum a arătat exemplul dat de Italia, pentru care numărul de cazuri mai mult decât s-a înjumătățit în doi ani și jumătate. Este rezultatul politicilor Guvernului italian, în principal ca răspuns la decizia pilot în cazul Torreggiani (privind condițiile de detenție - n.r.), care s-au adresat supraaglomerării din închisori, dar și în ceea ce privește durata proceselor judiciare. Asta arată că acolo unde un Guvern are voința să rezolve o situație și ia măsurile necesare, rezultatele apar repede”, a declarat președintele CEDO în ianuarie 2017.
Pentru a ști ce urmează prin hotărârea pilot a CEDO este suficient să ne uităm la hotărârea pilot împotriva Italiei, țară care în 2013 (recent, deci) avea mari probleme cu supraaglomerarea penitenciarelor, dar și cu condițiile inumane în care erau încarcerați deținuții.
Pe 8 ianuarie 2013, Curtea a solicitat Italiei să soluționeze problema structurală a supraaglomerării în închisori, care este incompatibilă cu Convenția Drepturilor Omului.
„În hotărârea Camerei de astăzi din cauza Torreggiani și alții contra Italiei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, în unanimitate, că a fost încălcat articolul 3 (interzicerea torturii și tratamentul inuman sau degradant) al Convenției Europene a Drepturilor Omului. Hotărârea Curții este o "hotărâre-pilot" privind problema supraaglomerării în închisorile italiene. Această problemă structurală a fost recunoscută acum la nivel național”, specifica CEDO într-un comunicat de presă ce făcea referire la hotărârea Curții.
Prin hotărârea pilot, CEDO a cerut autorităților să remedieze deficiențele din sistemul penitenciar italian în termen de un an, să elaboreze un set de măsuri și a oferit Italiei și posibilitatea acordării de despăgubiri pentru încălcarea Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Conform judecătorilor CEDO, fiecare dintre reclamanți a pretins că a împărțit o celulă de 9 mp cu alți doi prizonieri, beneficiind de doar câte 3 mp de spațiu personal. În plus, ei s-au plâns de lipsa apei calde și, în unele cazuri, de iluminarea inadecvată a celulelor.
Spațiul minim recomandat pentru un deținut: 4 metri pătrați
CEDO a tratat și cazul penitenciarului din Piacenza, care avea o capacitate de 178 de locuri găzduiau 415 deținuți.
Chiar și judecătorul italian însărcinat cu executarea sentințelor a afirmat că reclamanții au fost supuși unui tratament inuman și degradant ca urmare a faptului că au avut de împărțit o celulă de 9 metri pătrați cu alte două persoane.
„Curtea a constatat că spațiul de locuit al reclamanților nu a respectat standardele considerate acceptabile conform jurisprudenței sale. Standardul recomandat de Comitetul pentru Prevenirea Torturii în ceea ce privește spațiul de locuit în celule este de 4 mp pe persoană”, se arată în același comunicat.
Prin hotărârea pilot, CEDO a impus italian obligația legală de a pune în aplicare măsuri menite să îmbunătățească condițiile de detenție.
Judecătorii au recomandat forme alternative de detenție ori de câte ori este posibil și să își elaboreze politicile penale în vederea scăderii numărului de deținuți din penitenciare.
Cum a rezolvat Italia problema
Italia a luat o serie de măsuri după decizia pilot din 2013, prin care s-a rezolvat parțial problema condițiilor de detenție. Astfel, a fost instituită eliberarea anticipată, decisă de judecători, pentru aproximativ 1.700 de deținuți, prin reducerea pedepselor cu 75 de zile pentru fiecare 6 luni petrecute în închisori în cazul prizonierilor cu bună purtare, s-a instituit eliberarea condiționată cu un plafon ridicat la 4 ani de închisoare rămași, precum și eliberarea condițională specială, pentru dependenții de droguri și alcool, în cazul în care petrec perioada de probațiune în centre de reabilitare.
Mai mult, Italia a lărgit sfera de aplicare a arestului la domiciliu, pentru aproximativ 12.000 de deținuți, care aveau de ispășit cel mult un an și jumătate de închisoare.
Nu în ultimul rând, Italia a dispus construirea de noi penitenciare.
De unde au scos politicienii români sancțiunea de 80 de milioane de euro
Pe lângă îmbunătățirile aduse penitenciarelor și a unor măsuri alternative de detenție, statul italian a decis și acordarea a 8 euro fiecărui deținut pentru fiecare zi petrecută în spatele gratiilor de către cei aflați în acel moment în spatele gratiilor.
S-a ajuns astfel la suma de 80 de milioane de euro plătită drept despăgubire, iar suma a fost preluată de politicienii români fără a o verifica sau doar pentru a manipula.
Declarații ale politicienilor români care motivau grațierea colectivă din cauza unei super amenzi de 80 de milioane de euro. Totul a pornit de la Raluca Prună, care în urmă cu mai bine de un an avansa exact această sumă în urma unor calcule ce par să fi fost făcute pe genunchi:
Raluca Prună, fost minister al Justiției, 1 martie 2016:
„Avem precedentul Italiei, iar CEDO a obligat statul italian să plătească opt euro pe zi pentru fiecare zi de detenție pentru toate persoanele aflate în condamnare, de la data la care au intrat în condamnare și, inclusiv, retroactiv. Asta înseamnă că statul italian plătește 78 de milioane de euro pe an. Pentru România, și dacă nu vor fi opt euro pe zi, și dacă spunem patru euro pe zi, din calculele pe care noi le-am făcut, în funcție de populația aflată în detenție, în jur de 28.000 de persoane, în funcție de pedepsele pe care le au de executat, estimările noastre sunt că tot cam așa - în jur de 80 de milioane de euro ar avea statul român de plătit".
Florin Iordache (fost ministru al Justiției), 29 ianuarie 2017:
"Dacă ținem problema sub preș ne vom trezi cu o decizie pilot care ne va condamna. Sunt aproximativ 28.000 de deținuți pentru care nu se respectă condițiile minimale de viața. Asta înseamnă o penalizare de 80 de milioane de euro pe an. Simpla amendă care va fi luată din banii românilor nu va rezolva problema.
Sorin Grindeanu (premier), 29 ianuarie 2017:
"Nu doar grațierea rezolvă problema. Această grațiere trebuie însoțită și de alte măsuri. (…) ar trebui să facem măsuri alternative. Nu inventăm noi arestul la domiciliul, această lege există în Parlament. Toate aceste măsuri, ca și întreg ar rezolva problema pe care o avem la CEDO, dar și grațierea face parte din măsurile pe care treuie să le luăm".
de andrei 25 Apr 2017 09:18
de meeee 25 Apr 2017 12:09
mai mult : in loc de masuri logice: NOU PUSCARII!!! noi o dam in gratieri .... ca doar e interes