UPDATEComisia Europeană: România trebuie să îndeplinească toate recomandările pentru a încheia MCV
”Îndeplinirea tuturor recomandărilor care nu au fost încă puse în aplicare este esențială pentru procesul de reformă și pentru ca România să încheie procesul MCV”, a anunțat astăzi Comisia Europeană.
Marți a fost prezentat ultimul raport privind evoluția situației din România în materie de reformă a sistemului judiciar și luptă împotriva corupției, în contextul angajamentelor asumate de aceasta în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV).
Documentul poate fi consultat aici.
Raportul adoptat astăzi face un bilanț al progreselor înregistrate în cadrul MCV din octombrie 2019 până în prezent și evaluează progresele înregistrate în vederea îndeplinirii celor 12 recomandări din ianuarie 2017 și a celor opt recomandări suplimentare din noiembrie 2018.
”Îndeplinirea tuturor recomandărilor care nu au fost încă puse în aplicare este esențială pentru procesul de reformă și pentru ca România să încheie procesul MCV”, anunță CE.
Potrivit Executivului de la Bruxelles, de la ultimul raport MCV din 2019 se înregistrează o tendință ”pozitivă”, astfel cum arată parametrii obiectivelor de referință ale MCV.
Comisia salută faptul că, în 2021, s-a dat ”un impuls reînnoit reformei și remedierii regreselor înregistrate în perioada 2017-2019”, înregistrându-se progrese în ceea ce privește toate recomandările din cadrul MCV care nu fuseseră încă puse în aplicare, iar multe dintre acestea sunt aproape de a fi îndeplinite, dacă progresele rămân constante.
Comisia Europeană ”așteaptă cu interes” ca autoritățile române să transpună acest angajament în măsuri concrete, legislative și de altă natură.
Potrivit CE, Hotărârea Curții de Justiție din 18 mai 2021 oferă ”un cadru clar și o direcție clară pentru reformele în curs, în vederea îndeplinirii în mod satisfăcător a obiectivelor de referință ale MCV, cu respectarea deplină a statului de drept și a dreptului UE în general”.
Este esențial ca hotărârea să se reflecte în mod corespunzător în noua legislație care urmează să fie adoptată, precizează Comisia, care va continua să monitorizeze îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV până la îndeplinirea obiectivelor de referință și, în paralel, va continua să colaboreze cu România, așa cum colaborează și cu celelalte state membre, în contextul mecanismului general privind statul de drept.
Comisia reamintește că, după încheierea MCV - care ar putea avea loc anul viitor - monitorizarea va continua în cadrul instrumentelor orizontale, Mecanismul privind statul de drept oferind cadrul pentru monitorizarea acestor chestiuni în viitor.
”Comisia încurajează România să își îndeplinească angajamentele asumate în cadrul MCV și să urmărească în mod activ implementarea tuturor recomandărilor care nu au fost încă puse în aplicare”, exprimându-și convingerea că Bucureștiul poate îndeplini obiectivele de referință ale MCV.
Printre cele mai importante recomandări se află desființarea Secției de investigare a infracțiunilor din justiție, numirea șefilor Inspecției Judiciare, numirea și revocarea procurorilor-șefi, precum și rolul Curții Supreme și al CSM.
Background
În momentul aderării României la UE - 1 ianuarie 2007 - existau încă anumite deficiențe în domeniile reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției.
Deficiențele din aceste domenii ar fi putut împiedica punerea în aplicare eficace a legislației, a politicilor și a programelor UE și nu le-ar fi permis românilor să se bucure pe deplin de drepturile lor de cetățeni ai UE.
Comisia a instituit mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) pentru a sprijini România să remedieze aceste deficiențe și pentru a verifica periodic progresele înregistrate în raport cu o serie obiective de referință specifice.
În ianuarie 2017, la 10 ani de la lansarea MCV, Comisia a prezentat măsurile care mai trebuiau întreprinse pentru îndeplinirea obiectivelor de referință fixate.
CE a adresat recomandări concrete care, odată puse în aplicare și cu condiția ca situația să nu evolueze în așa fel încât să invalideze progresele realizate, erau menite să îi permită României să îndeplinească obiectivele de referință și să încheie procesul MCV.
Între timp, în noiembrie 2017, noiembrie 2018 și octombrie 2019, Comisia a efectuat trei evaluări ale progreselor realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor.
Ce prevede hotărârea Curții de Justiție din 18 mai 2021?
Hotărârea CJUE a clarificat faptul că Decizia privind Mecanismul de cooperare și de verificare este obligatorie în integralitatea sa pentru România și urmărește să se asigure că România respectă pe deplin statul de drept.
Astfel, autoritățile române au obligația de a lua măsurile adecvate în vederea realizării obiectivelor de referință stabilite în decizie și de a se abține să pună în aplicare orice măsură care ar risca să compromită atingerea respectivelor obiective.
România trebuie să țină seama de recomandările care îi sunt adresate de către Comisie în cadrul MCV și trebuie să se abțină de la adoptarea vreunor măsuri care ar risca să compromită rezultatul prevăzut în recomandări.
De asemenea, Hotărârea a examinat o serie de dispoziții ale legilor justiției în lumina articolului 2 și a articolului 19 alineatul (1) din TUE și a Deciziei privind MCV, în special în ceea ce privește Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, numirile interimare în funcții de conducere în cadrul Inspecției Judiciare, precum și răspunderea personală a judecătorilor ca urmare a unei erori judiciare.
În ceea ce privește Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, CJUE a declarat că, pentru a fi compatibile cu dreptul Uniunii, normele legislative prin care se creează o astfel de secție specializată trebuie să fie justificate de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției, să asigure faptul că această secție nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activității judecătorilor și procurorilor și că secția își exercită competența în conformitate cu cerințele Cartei drepturilor fundamentale.
Dacă nu îndeplinesc cerințele respective, aceste norme legislative ar putea fi percepute ca urmărind instituirea unui instrument de presiune și de intimidare a judecătorilor, care ar aduce atingere încrederii justițiabililor în justiție.
CJUE adaugă că normele legislative naționale în cauză nu pot avea ca efect ignorarea obligațiilor specifice care îi revin României în temeiul Deciziei privind MCV în domeniul luptei împotriva corupției.
Eurodeputata Ramona Strugariu:
”Comisia Europeană nu anunță ridicarea MCV la finalul anului, așa cum menționase în martie și aprilie premierul Cîțu. Comisia Europeană ”așteaptă cu interes ca autoritățile române să transpună acest angajament în măsuri concrete, legislative și de altă natură. Hotărârea Curții de Justiție din 18 mai 2021 oferă un cadru clar și o direcție clară pentru reformele în curs, în vederea îndeplinirii în mod satisfăcător a obiectivelor de referință ale MCV, cu respectarea deplină a statului de drept și a dreptului UE în general. Este esențial ca hotărârea să se reflecte în mod corespunzător în noua legislație care urmează să fie adoptată.
...
Sigur că vrem să eliminăm MCV, dar nu oricum, ci ca o consecință firească a aplicării recomandărilor europene/internaționale și a modificărilor legislative aferente. Statul de drept și justiția au scos România în stradă. De acolo am plecat și sper să nu uităm asta. Am încredere că le vom face. Cu cât mai repede, cu atât mai bine”.
Comentarii