Președintele rus, Vladimir Putin, a autorizat o serie de măsuri provocatoare din Arctic și până la Marea Neagră în ultimele luni, într-o încercare de a intimida aliații NATO de la granița fostei URSS, inclusiv Ungaria, România și Letonia, scrie Washington Post.

Anul trecut, un partid prorus a câștigat numeroase voturi în alegerile parlamentare din Letonia, după ce primarul unui oraș din estul Letoniei și-a exprimat îngrijorarea că activiștii sunt implicați într-o campanie de susținere a secesiunii unor comunități, pentru a adera la Rusia. Premierul ungar, Viktor Orban, pare să cocheteze cu Rusia și a încheiat acorduri importante cu Moscova, criticând sancțiunile occidentale.

Faptul că unele țări de la granița cu Rusia ar putea încerca să schimbe tabăra sugerează o problemă extinsă de lipsă de încredere în angajamentul Statelor Unite de a le proteja dacă sunt atacate, a declarat Matthew Rojansky, directorul Institutului Kennan de la Woodrow Wilson International Center for Scholars.

Faimosul Articol 5 al NATO declară că un atac asupra unui membru al alianței va fi considerat un atac asupra tuturor celor 28 de membri. Rojansky compară angajamentul american față de aceste țări cu o asigurare de viață: o persoană sănătoasă în vârstă de 25 de ani în general nu are probleme în a-și face o asigurare de viață deoarece compania știe că probabil nu îi va plăti ceva prea curând. O persoană în vârstă de 67 de ani cu antecedente cardiace ar putea avea probleme în a obține o astfel de poliță.

Șapte țări - inclusiv Letonia, Lituania și Estonia - au devenit membre NATO în 2004. Având în vedere că amenințarea unui atac din partea Rusiei nu era considerată ca fiind ceva serios la momentul respectiv, nu a fost o dezbatere îndelungă cu privire la cât de înțeleaptă este aderarea la NATO a statelor baltice, a declarat Rojansky.