Comisarul român pentru politica regională, Corina Crețu, susține că toate eforturile grecilor ar trebui să se concentreze pe fondurile care urmează să fie alocate până la sfărșitul anului 2015.

* Interviu realizat de corespondentul EurActiv Grecia, Sarantis Michalopoulos. 

 

• Care este opinia dvs. față de Planul Juncker? Regiunile susțin că banii ar fi luați de la fondurile structurale și oferiți în schimb celor mai dezvoltate regiuni/state, mult mai pregătite să le absoarbă. Dvs. împărtășiți aceste temeri?

Prioritatea centrală a Comisiei Juncker este aceea de a readuce creșterea economică și asigurarea locurilor de muncă în Europa, iar singurul mod concret prin care putem ajunge acolo este Planul de Investiții; care este o importantă oportunitate pentru cetățenii și sectorul de business din Europa.

Politica de coeziune și Planului de Investiții pentru Europa au drept scop comun generarea investițiilor publice și private în domenii strategice precum sprijinirea IMM-urilor, eficiența energetică, infrastructura digitală și cercetare și dezvoltare (R&D).

Fondul European de Investiții Strategice (EFSI), poziționat în centrul Planului de Investiții, alături de Fondurile Europene de Investiții Structurale (ESIF) au scopuri diferite, fiind implementate prin diferite instrumente financiare.
Fondurile structurale europene și fondurile de investiții vor continua să înlesnească investiții în toate regiunile europene, cu scopul de a reduce disparitățile dintre acestea și de a ajuta aceste zone să își valorifice activele.

 

• Sunteți mulțumită de gradul de absorbție a fondurilor structurale din Grecia? Sau decizia dvs. de a înființa un grup de lucru denotă faptul că autoritățile elene nu au acționat conform așteptărilor?

În cazul Greciei, rata de absorbție se află mult peste media UE. Aceasta este chiar de 90%, în timp ce media pentru celelalte state membre ale UE se situează la aproximativ 82%. Grecia se află astfel în primele 10 țări în ceea ce privește implementarea programelor din perioada 2007-2013.

Cu toate acestea, toate eforturile Greciei ar trebui să se concentreze pe fondurile care urmează să fie alocate până la sfărșitul anului. Luna decembrie a anului 2015 marchează sfârșitul perioadei de eligibilitate a cheltuielilor programelor din perioada 2007-2013. Prin urmare, provocarea Greciei o reprezintă acum finalizarea a cât mai multe proiecte cu putință, pentru a evita o împovărare suplimentară a bugetului național la sfârșitul acestui an. În acest sens, Comisia își oferă sprijinul și lucrează în strânsă colaborare cu autoritățile elene în acest sens.

Astfel, pe 21 mai 2015, am decis înființarea unui grup de lucru comun între Comisia Europeană și guvernul elen care să faciliteze o absorbție cât mai bună a fondurilor politicii de coeziune. Grupul de lucru mixt va sprijini astfel Grecia în a obține cele mai multe investiții ale politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013. Totodată, grupul va analiza factorii cheie care afectează implementarea acestor prgrame, identificând soluții personalizate și trasând învățăminte valoroase pentru perioada de programare 2014-2020.

 

• Cum vedeți cooperarea transnațională în următorii cinci ani? Asupra căror zone intenționați să vă concentrați mai mult?

Cele 16 programe Interregionale de Cooperare Transnațională urmăresc abordarea obiectivelor tematice introduse de politica de coeziune reformată pentru perioada 2014-2020. Prin urmare, aceste programe se vor concentra pe conservarea mediului, pe stimularea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării, pe creșterea competitivității IMM-urilor și pe sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon. De asemenea, programele se vor concentra pe construirea infrastructurii de transport durabil și, în cele din urmă, pe asigurarea unei mai bune și eficiente capacități administrative și instituționale. Aceast ultim punct include, de asemenea, sprijinirea strategiilor macro-regionale relevante ale guvernelor.

 

• Noua perioadă de programe se concentrează foarte mult pe sinergiile public-privat. Este posibil, ca într-o vreme de criză și incertitudini să putem convinge investitorii să vină în Grecia?

În vremuri în care resursele publice sunt limitate, este normal să căutăm sinergii cu finanțare privată. Acesta este, de asemenea, scopul noului Plan de Investiții pentru Europa.

Pentru Grecia, atragerea investitorilor străini rămâne o provocare în viitorul apropiat la fel cum accesul la finanțare, în special pentru start-up-uri rămâne dificil. Astfel, sprijinirea IMM-urilor și căutarea surselor de finanțare alternative ar trebui să se numere printre prioritățile noastre.

Ne dorim să promovăm în continuare surse alternative de finanțare pentru start-up-uri și companii aflate la început de drum, deoarece acestea sunt motoarele inovării și competitivității și contribuie la creșterea durabilă calitativă și cea a locurilor de muncă.

Stimularea spiritului antreprenorial ar trebui să fie o prioritate strategică pentru Grecia, alături de promovarea inovării și luptei împotriva șomajului - în special în rândul tinerilor - considerate principalele pârghii ale unei strategii de succes în reconstrucția economiei grecești.

Aș dori să subliniez uriașul potențial oferit de utilizarea instrumentelor financiare ale politicii de coeziune. Aceste instrumente, cum ar fi împrumuturile, echitatea și garanțiile, s-au dovedit capabile să ofere un sprijin real economiei și tot ele ar putea genera investiții suplimentare semnificative în următorii ani. Scopul este ca aceste fonduri să fie folosite de două ori mai mult decât au fost folosite în perioada anterioară, între 2007-2013, iar noi suntem aici pentru a sprijini Autoritățile de Management în asimilarea acestor oportunități.

 

• Patru din cele 13 de regiuni ale Greciei sunt insule, iar alte trei regiuni au insulele lor. Considerați ca în astfel de situații CE ar trebui să examineze posibilitatea acordării unui tratament special pentru aceste zone? (excepții în regulament, finanțare suplimentară etc.)

Agenda pe 2020 pune accentul pe aceste particularitățile teritoriale ale politicii de coeziune care au fost consolidate în mod considerabil pentru perioada 2014-2020. Cadrul de reglementare al politicii de coeziune și cadrul strategic comun, determină statelor membre să se asigure că implementarea unor astfel de programe reflectă provocările impuse de astfel de teritorii cheie.

Aș dori să subliniez, de asemenea, că rata de co-finanțare în cazul axelor prioritare ale fondurilor structurale europene și a celor de investiții poate fi ajustată astfel încât să se țină seama de zonele cu handicap natural sau demografic extrem de grav și permanent, așa cum este cazul insulelor menționate.

Regiunile din nordul și Sudul Egeii, Insulele Ionice și Creta vor beneficia de propriile programe operaționale care urmăresc inversarea consecințelor produse de insularitate. Principala provocare o constituie, de asemena, asigurarea conectivității și accesibilității acestor regiuni. 

Urmărim îndeaproape punerea în aplicare a programelor operaționale și a rezultatelor acestora. Cu toate acestea, principala responsabilitate pentru implementarea lor revine autorităților regionale care au nevoie de o pregătire extrem de atentă.

Mai mult decât atât, încurajăm sinergii între fondurile europene de investiții structurale și alte politici ale UE, în scopul de a aborda aceste provocări specifice în cel mai eficient mod. 

(...) 

Grecia a făcut progrese considerabile în adoptarea unor acte legislative care să asigure tranziția lină de la o perioadă de programe la alta. Eforturile ar trebui să continue pentru a finaliza acest exercițiu. În acest scop, este așteptată prima reuniune a comitetelor de monitorizare a fiecărui program care va avea loc în luna iunie. Totodată, ar trebui să se depună mai multe eforturi pentru simplificarea cadrului administrativ și juridic care reglementează principalele categorii de proiecte. Acest exercițiu de simplificare este menit să evite eventuale costuri și întârzieri suplimentare și nejustificate.

Nu există nici o întârziere în programele INTERREG și Pre-Accession Assistance-Cross Border Cooperation (IPA-CBC) gestionate de Grecia. 

Interviul integral, în limba engleză, poate fi consultat pe EurActiv.com