Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au admis contestația deputatului Sebastian Ghiță împotriva interdicțiilor dictate de procurorii DNA. Victor Ponta a obținut anterior ridicarea parțială a unor interdicții.

Lui Sebastian Ghiță i-a fost ridicat total controlul judiciar dictat de procurorii anticorupție prin care i se cerea, printre altele, să nu vorbească în mass-media despre dosarul său, să nu ia legătura cu martorii sau alte părți din dosar și să se prezinte periodic la Poliție.

În același dosar, Victor Ponta a obținut în instanță ridicarea parțială a unor interdicții. El va trebui să se prezinte periodic la Poliție, să nu comunice cu celelalte părți din dosar sau martori, dar va avea dreptul să vorbească despre cazul său în public și să părăsească țara.

DNA a deschis o anchetă împotriva fostului premier Victor Ponta și a prietenului său, deputatul Sebastian Ghiță, împotriva cărora a luat măsura controlului judiciar. Ponta este acuzat de folosire a influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, dar și de complicitate la spălare de bani. Sebastian Ghiță este acuzat doar de spălare de bani.

„Pentru desemnarea drept candidat pe listele unui partid politic a unui om de afaceri, într-un colegiu electoral în care formațiunea politică să aibă certitudinea că va obține mandatul pentru care se candida, Ponta Victor Viorel, în calitatea sa de președinte al respectivului partid politic, și-a folosit autoritatea pentru confirmarea propunerii acelui om de afaceri pe lista de candidați. Confirmarea propunerii a fost făcută de Ponta Victor Viorel în scopul obținerii de foloase ce nu i se cuveneau, constând în plata sumei de 220.000 euro, necesară organizării unei vizite în România a unei personalități politice străine”, explică DNA.

Procurorii spun că se urmărea astfel ca, prin mediatizarea unor întâlniri alături de personalitatea care beneficia de notorietate internațională, Victor Ponta să câștige capital electoral, în condițiile în care, în cursul anului 2012, potrivit calendarului electoral, urmau să aibă loc alegeri locale și parlamentare. Suma de 220.000 de euro ar fi fost obținută prin persoane interpuse, de la omul de afaceri plasat pe un loc eligibil.

„Pentru a crea aparența că vizita fostului lider străin în România nu are loc la inițiativa partidului, s-a stabilit ca întreaga activitate să fie organizată prin intermediul unei organizații nonprofit și apolitice, care să inducă ideea în rândul opiniei publice că întâlnirea persoanei publice străine cu Ponta Victor Viorel ar fi avut loc la inițiativa celui dintâi. În acest scop, Ponta Victor Viorel împreună cu omul de afaceri i-au solicitat reprezentantului organizației nonprofit să găsească o modalitate prin care politicianul străin să fie chemat în România fără să fie cunoscut faptul că inițiativa îi aparținea lui Ponta Victor Viorel, iar plata ocazionată de organizarea acestui eveniment să fie suportată de omul de afaceri prin intermediul unei societăți comerciale controlate prin persoane interpuse”, detaliază DNA.

Astfel, pentru a disimula originea ilicită a sumei de 220.000 de euro, Victor Ponta a acceptat încheierea a două contracte.

„Ca urmare a primirii foloaselor necuvenite constând în plata sumei de 220.000 euro necesară obținerii de capital electoral pentru Ponta Victor Viorel și pentru formațiunea politică reprezentată de către acesta, conform înțelegerii avute, omul de afaceri a fost confirmat, de către președintele partidului, Ponta Victor Viorel, drept candidat al partidului, în cadrul unui colegiu electoral din județul Prahova. De altfel, în urma alegerilor, omul de afaceri a și dobândit calitatea de deputat în Parlamentul României.

Procurorii anticorupție remarcă și finanțarea ilegală a campaniilor electorale.„În ultima perioadă, în politica românească a apărut o practică potrivit căreia oamenii potent financiar pot accede cu ușurință în funcții de demnitate publică alese, fiind promovați de conducerile partidelor politice cu scopul direct și nemijlocit de a asigura finanțarea ilegală a partidelor în campaniile electorale.

În acest context, în condițiile în care legea partidelor politice și legile electorale care s-au succedat stabilesc in mod expres modul de finanțare a partidelor și a campaniilor electorale, acest mecanism fraudulos este de natură a aduce grave prejudicii democrației”.