Ministrul Justiției, Raluca Prună, a anunțat că a fost adoptată Ordonanță de Urgență pentru reglementarea folosirii infrastructurii SRI de către poliția judiciară pentru interceptări telefonice în dosarele penale.

UPDATE

Pe lângă OUG, Executivul a adoptat, vineri seara, o Hotărâre de Guvern care stabileşte numărul de poliţişti judiciari în cadrul Ministerului Public, DNA şi DIICOT: câte 40 de posturi.

+++

 UPDATE

Ministrul Prună a precizat că prin OUG adoptată vineri seara au fost modificate patru acte normative:

1. Codul de procedură penală, art. 142, alin.1, pentru a-l aduce în acord cu decizia CCR, precum şi alineatul 2 al acestui articol, în sensul de a clarifica cum anume se realizează activităţile de punere în executare a mandatelor: "procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, adică exact acele organe pe care Curtea le reţine ca având competenţe de cercetare penală, toate aceste organe folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate de natură să asigure integritatea şi confidenţialitatea datelor şi informaţiilor colectate”.

Pornind de la infracţiunile privind siguranţa naţională (trădare, spionaj, terorism) prevăzute în Titlul 10 din Codul Penal şi de la faptul că SRI este abilitat prin lege pe aceste mandate, Guvernul a clarificat "puţin" ce înseamnă organe de cercetare penală speciale, stabilind că "în cazul acestor infracţiuni contra securităţii naţionale aşa cum sunt prevăzute ele în Titlul 10 din Codul Penal pot fi puse în aplicare mandate de supraveghere tehnică", a explicat Raluca Prună.

2. Au fost făcute două modificări la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară:

a. instituirea unui control judecătoresc asupra modului în care se pun în aplicare supravegherile tehnice în cadrul Centrului naţional de interceptare a comunicaţiilor. Acest control judecătoresc se va realiza de către preşedintele ÎCCJ sau de către un judecător anume desemnat.

b. posibilitatea ca Ministerul Public să fie autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa parchetelor potrivit legii.

Până la această OUG, doar DNA şi DIICOT puteau să aibă o asemenea infrastructură, nu şi Ministerul Public.

De acum, în cadrul Ministerului Public vor putea funcţiona, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor, creând o simetrie cu ceea ce are acum DNA.

3. Legea 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea DIICOT: în cadrul instituţiei vor putea funcţiona, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară.

4. Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI. A fost modificat art. 8 în sensul precizării că, pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, infrastructura specială care este cunoscută sub numele de Centrul Naţional pentru Interceptare a Comunicaţiilor este desemnat cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale.

Totodată, a mai fost introdusă o excepţie în lege: "organele SRI pot fi desemnate ca organe de cercetare penală speciale, în sensul prevăzut expres în Codul de Procedură Penală, art 55, alin. 5 şi 6, pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică conform prevederilor aceluiaşi cod".

Ministrul Justiţiei a precizat că această excepţie a fost introdusă pentru a nu pune în pericol mandatele de siguranţă naţională.  

+++ 

UPDATE 

"Guvernul a adoptat această Ordonanţă de Urgenţă pornind, acum două zile, de la două principii: avem o singură infrastructură care poate face posibilă punerea în execuţie a mandatelor de interceptare, iar aceasta aparţine SRI. A doua premisă este că ceea ce am dorit să facem prin această OUG este să venim de îndată cu o soluţie care să facă imposibilă sincopa în actul de urmărire penală pe care îl fac procurorii", a anunţat ministrul Justiţiei, Raluca Prună, după încheierea şedinţei de guvern. 

+++

UPDATE

După şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că CSAT a avizat favorabil proiectul Ordonanţei de Urgenţă.

"Acest proiect de act normativ este destinat să ofere într-o primă etapă o soluție pentru activitatea organelor judiciare. Ulterior, forul legislativ poate avea în vedere și alte soluții, pe care să le dezbată cu toate instituțiile interesate și, sigur, cu societatea civilă", a afirmat Iohannis.

Preşedintele a precizat că OUG vine să răspundă preocupărilor, potrivit cărora activitatea Parchetelor, în absența infrastructurii tehnice necesare pentru realizarea unor astfel de metode speciale de supraveghere, "ar fi afectată atât din punct de vedere al operativității actului de urmărire penală, cât și sub aspectul administrării unui probatoriu complet".

Totodată, şeful statului a precizat că Ordonanța de Urgență va reprezenta o soluție "temporară", la o problemă care preocupă deopotrivă instituțiile statului, cât și opinia publică.

+++

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a anunţat că Guvernul va emite vineri o Ordonanţă de Urgenţă prin care interceptările în dosarele penale vor fi efectuate de către poliţia judiciară folosind infrastructura deja existentă a Serviciului Român de Informaţii, dar fără implicarea personalului SRI.

”România nu are altă infrastructură decât cea administrată de către SRI. Am decis folosirea infrastructurii Serviciului, cu excluderea oricărei implicări umane a SRI şi cu implicarea exclusivă a procurorilor şi poliţiei judiciare”, a declarat Raluca Prună.

Și premierul Dacian Cioloş a declarat vineri că Ordonanţa de Urgenţă pe tema interceptărilor este soluţia de momen păentru a nu exista un vid legislativ din acest punct de vedere.

”Este soluţia de moment cel puţin, e important să nu existe un vid legislativ din punctul ăsta de vedere. Deci, e soluţia de moment şi pe urmă avem timp, vedem dacă sunt alte soluţii mai bune, dar important este să nu se întrerupă procesul de cercetare”, a declarat, vineri, premierul Dacian Cioloş, la Ministerul Finanţelor unde participă la prezentarea proiectului ”Transparenţă Bugetară”.