Ce a decis CCR?

Pe 20 mai 2021, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – procurorul general al României și procurorul de ședință au solicitat ca, în analiza de constituționalitate pe care o efectuează, Curtea Constituțională să țină seama de Hotărârea din 18 mai 2021 a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

CCR a analizat cererea și a constatat că, din perspectiva controlului de constituționalitate, Hotărârea CJUE nu aduce ”elemente de noutate nici cu privire la efectele juridice pe care le produc Decizia 2006/928 și rapoartele MCV întocmite de Comisie pe baza acesteia, stabilind, așa cum o făcuse în prealabil și instanța constituțională română, caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928 și caracterul de recomandare al rapoartelor MCV, și nici cu privire la conținutul Deciziei 2006/928, stabilind că România are sarcina de a colabora cu bună-credință cu Comisia Europeană ”pentru a surmonta […] dificultățile întâmpinate cu privire la realizarea obiectivelor de referință menționate”.

Prin urmare, Curtea și-a menținut jurisprudența anterioară și a constatat că singurul act care, în virtutea caracterului său obligatoriu, ar fi putut constitui normă interpusă controlului de constituționalitate realizat prin raportare la art.148 din Constituție – Decizia 2006/928 -, prin dispozițiile și obiectivele pe care le impune, nu are relevanță constituțională, întrucât nu complinește o lacună a Legii fundamentale și nici nu stabilește un standard mai ridicat de protecție decât normele constituționale în vigoare.

Rapoartele MCV, prin conținutul și efectele lor, astfel cum acestea au fost stabilite prin Hotărârea CJUE din 18 mai 2021, ”nu constituie norme de drept european pe care instanța de judecată să le aplice cu prioritate înlăturând norma națională”.

Prin urmare, ”judecătorul național nu poate fi pus în situația de a decide aplicarea prioritară a unor recomandări în detrimentul legislației naționale, declarată conformă Constituției naționale de către Curtea Constituțională, întrucât rapoartele MCV nu normează, deci nu sunt susceptibile de a intra într-un conflict cu legislația internă”, a decis CCR.

Ce spune raportul MCV?

Raportul publicat tot astăzi precizează că sunt încă în vigoare amendamente la legile Justiției din perioada 2018-2918, astfel că persistă ”îngrijorările legate de afectarea sistemului de justiție”.

”În special, existența și funcționarea SIIJ rămâne o îngrijorare majoră”, arată Comisia Europeană, amintind că în precedentele rapoarte s-a menționat că această Secție Specială a fost creată pentru a pune presiune asupra magistraților.

Ce spune Stelian Ion?

”În ultima perioadă nu a mai existat caz de corupție anchetat de SIIJ, sunt permanent scurgeri de informații de la SIIJ, avem raportul MCV care consfințește că SIIJ e un instrument cu care se poate afecta independența justiției”, a declarat marți seara, într-o conferință de presă ministrul justiției, Stelian Ion, amintind că anticipa la începutul mandatului său că SIIJ va fi desființată într-o lună.

”Discutăm în coaliție. Vom avea și un aviz preliminar pe această chestiune a desființării SIIJ din partea Comisiei de la Veneția. Secția va fi desființată, problema e când va fi desființată”, a afirmat ministrul justiției, explicând că întârzierile sunt provocate și de ideea că desființarea secției ar trebui însoțită de de garanții priind independența magistraților.

”În MCV nu se vorbește de o astfel de necesitate, rezultă cu destulă claritate că existența Secției reprezintă o problemă pentru independența justiției”, a spus Ion.

El s-a referit și la decizia de ieri a Curții de Apel din Pitești, care a decis că Secția Specială nu mai poate funcționa, în urma deciziei pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.  

Ministrul crede că astfel de decizii vor mai apărea, dacă nu se desființează SIJJ, iar multe din hotărările ei ”vor fi atacate cu succes în instanțe”. 

Stelian Ion mai spune că lucrurile se vor încâlci și e important ca Parlamentul să intervină, întrucât ”o lege care a generat atâtea încurcături nu poate fi o lege bună”.

Referindu-se la decizia CCR, ministrul a subliniat că nu e prima dată când o hotărâre a unei curți constuționale naționale să contravină cu ce spune CJUE.