Amnistia și modificările la codul penal erau elefanții ascunși de Guvern și scoși la iveală cu greu. Dacă în 2012 fostul premier Adrian Năstase se folosea de glonț să scape de pârnaie, acum cartușele sunt îndreptate spre justiție și protestatari.

Mamuții, elefanții gigantici ai planetei / foto: wikipedia

Topul acțiunilor

Locul I (trei nominalizări)

1. Sebastian Ghiță – fost membru al Comisiei de control parlamentar a SRI. Creează la România TV un curent împotriva justiției prin amestecuri de dezvăluiri incendiare care nu pot fi probate sau care conțin frânturi de adevăr prezentate ca fiind răul absolut.

Despre Sebastian Ghiță știm că este în spatele unor firme IT, care au contracte cu mai multe instituții publice și servicii secrete din țară. Firmele sale sunt, practic, abonate la contracte cu statul.

Sebastian Ghiță este cercetat (cel puțin două dosare penale) sau judecat (două dosare penale) pentru o sumedenie de infracțiuni, de la conducere cu permisul suspendat până la șantaj sau spălare de bani.

Ultimul dosar în care a fost trimis în judecată cuprinde, pe lângă fostul deputat, nume importante din justiția prahoveană, despre care procurorii anticorupție susțin că erau preș în fața lui Ghiță și îi serveau informații secrete.

Un alt dosar important, dar care este încă în anchetă, îl are protagonist peSebastian Ghiță alături de fostul premier Victor Ponta și se referă la aducerea în România a fostului premier britanic Tony Blair. Vizita, în valoare de peste 200.000 de euro, ar fi fost plătită de Sebastian Ghiță pentru ca Ponta să câștige capital electoral.

În schimb, Victor Ponta i-a rezervat pe liste un loc eligibil pentru Camera Deputaților lui Sebastian Ghiță.

Fostul deputat a dispărut înainte de Crăciun, când polițiștii care îl filau i-au pierdut urma. Au urmat apoi mai multe episoade de „dezvăluiri” mai mult sau mai puțin reale, fără probe.

1. Florin Iordache lucrează de ani buni doar pentru infractori

„În primul rând, cei care sunt acum încarcerați acolo (beneficiază, n.r.). Nu e făcută (n.r. OUG privind grațierea) pentru o persoană. E un sistem care am constatat că nu funcționează. E o soluție alternativă. Se vor construi în continuare penitenciare, dar acest lucru durează. Și încercăm să remediem o situație care persistă de mai mult timp în România”, a declarat ministrul Justiției.

Florin Iordache este unul dintre inițiatorii schimbărilor legislative din decembrie 2013 care aveau scopul de a slăbi lupta împotriva corupției, operațiune denumită de presă ”Marțea Neagră”.

Tot Iordache este cel care a propus, în 2013, amendarea legislației astfel încât interceptările pe mandat de siguranță națională să nu mai fie utilizate în dosarele de corupție.

Inițiativa avea drept scop diminuarea luptei împotriva corupției și ajutorarea politicienilor cercetați sau judecați pentru fapte de corupție.

1. Liviu Dragnea. Liderul PSD se face că nu știe nimic de grațiere. Oare?

Liviu Dragnea a negat că ar ști ceva despre ce se pregătea la guvern legat de amnistie și grațiere. Părea că omul care conduce PSD, cel fără de care nu mișcă nimic în partid, guvern și Parlament, nici nu s-a gândit la niște ordonanțe de urgență care i-ar salva nu doar cazierul, ci și libertatea.

„Am întrebat și eu la partid și cei de acolo nu lucrează. Întrebați la Ministerul Justiției”, a spus neștiutorul Dragnea cu câteva zile înainte de „Miercurea Elefanților”, când deja existau zvonuri că se pregătește un atac asupra legilor penale.

Ba chiar Dragnea a afirmat că „PSD nu a lucrat la așa ceva, PSD a lucrat la un program de guvernare public și care se pune în practică acum. În ceea ce privește domeniul justiției, este numai competența ministrului Justiției. Nu a venit de la PSD nimeni, de la PSD oricum nu mai e nimeni de câteva zile. (...) Cred că se impune ca ministrul Justiției să țină cont de toate discuțiile, întâmplările din ultimii ani în acest domeniu”.

Întrebat dacă va susține un proiect al legii amnistierii, în cazul în care ministrul Justiției va veni în parlament cu un astfel de proiect, Dragnea a spus: „Eu nu cred că va veni”.

Dar documentele îl trădează. Proiectul "elefanților” a fost lucrat la cabinetul său.

Concret, proiectul pare să fi fost redactat la cancelaria șefului Camerei Deputaților, adică la biroul lui Liviu Dragnea. Sub presiunea presei și a președintelui Klaus Iohannis, Ministerul Justiției a pus pe site-ul instituției proiectul de ordonanță de urgență.

La o simplă verificare a metadatelor, drept autor apare o Anca Spiridon, nimeni alta decât șefa cancelariei lui Dragnea.

Liviu Dragnea este cel care conduce cu mână de fier PSD, guvernul României și Parlamentul, fiind cel mai puternic lider politic al momentului. El ar fi vrut să fie premierul țării, nu doar șeful Camerei Deputaților, dar condamnarea din Dosarul Referendumului și opoziția președintelui Klaus Iohannis îl împiedică.

Tocmai de aceea ministrul Justiției a lucrat și noaptea pentru a finaliza cele două OUG pentru a grația condamnarea șefului său, la grămadă cu alți infractori, dar și pentru a-i opri procesul penal în care este judecat pentru abuz în serviciu.

Practic, Liviu Dragnea este beneficiarul numărul 1 al acestor OUG-uri, coapte de subalternii săi, dar, zice Dragnea, fără știrea lui.

Locul II (doi nominalizați)

2. Sorin Grindeanu, premierul lui Liviu Dragnea

„Conform Constituției avem voie să dăm grațiere și amnistie? Scrie în Constituție că avem voie (...) să facem lucrul ăsta? Da. Deci nu sunt împotriva legii. (...) Eu cred că e tot așa de constituțional cum a venit domnul președinte Klaus Iohannis să prezideze ședința de guvern, tot așa de constituțional, respectând legea, să dăm ordonanță de urgență în toate domeniile în care ne lasă legea”.

Sorin Grindeanu a fost soluția de avarie a lui Liviu Dragnea pentru funcția de premier, după ce președintele Klaus Iohannis a respins prima propunerea în persoana lui Sevil Shhaideh, fina lui Dragnea.

Sorin Grindeanu, un politician fără prea multă istoric remarcabil, era în momentul în care a fost propus pentru a conduce guvernul lui Liviu Dragnea președintele Consiliului Județean Timiș. Cu câteva luni înainte, el negase că ar pleca de la șefia CJ pentru un post în guvernul de la București.

Este considerat interfața lui Liviu Dragnea, cel care conduce de facto guvernul.

2. Călin Popescu Tăriceanu ar scăpa de proces cu ajutorul proiectului de grațiere: „Condamnații sunt, totuși, oameni”

„Consider că, până la urmă, chiar și cei care au fost condamnați și sunt astăzi în închisori și ispășesc o pedeapsă sunt totuși oameni. Acestor oameni nu le putem încălca demnitatea. Cred că și cei care sunt condamnați au dreptul la propria demnitate și la propria imagine. Dacă au încălcat legea, au primit o pedeapsă. Nu cred că este nevoie să aplicăm pedepse suplimentare față de ceea ce spune legea. Condițiile, din ceea ce am văzut în ultima perioadă, în închisori sunt dramatice și semnalele și criticile pe care le avem de la diverse organisme internaționale vorbesc foarte clar de această problem”, spune șeful Senatului.

Călin Popescu Tăriceanu este președintele Senatului și al ALDE, partid aflat la guvernare alături de PSD. Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA pe 7 iulie 2016 pentru săvârșirea infracțiunilor de mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului, în dosarul retrocedării Pădurii Snagov și a Fermei Băneasa.

Retorica lui împotriva DNA și a Justiției, în general, a început în perioada USL, atunci când făcea parte din PNL. Discursul său anti DNA s-a intensificat după ce a părăsit PNL și a creat ALDE, rămânând un aliat de nădejde al lui Victor Ponta și, ulterior, al lui Liviu Dragnea.

Locul III 3. Procurorul care a sprijinit grațierea, numit imediat secretar de stat

Asociația Procurorilor din Romania, condusă de procurorul Constantin Sima, „si-a exprimat acordul cu privire la eventualitatea adoptării unei legi de grațiere pentru unele infracțiuni și amnistie pentru alte infracțiuni, cu condiția ca infracțiunile în cauză să fie de o gravitate mică sau moderată”.

Procurorul Constantin Sima a făcut această declarație pe 10 ianuarie, după o întâlnire cu ministrul Justiției, Florin Iordache. A doua zi, Sima a fost numit secretar de stat la același minister.

În vara anului 2016, același Sima cerea ridicarea MCV, la fel ca actualul ministru al Justiției.„Acest mecanism se aplică în România printr-un procedeu unicat în Uniunea Europeană, se aplică de nouă ani și consider că este momentul să fie ridicat, să se recunoască justiția românească la nivelul celorlalte justiții ale statelor membre UE. Altfel, nu ar fi drept și nu ar fi echitabil”.

Topul atitudinilor, al declarațiilor

1. Vicepreședintele ALDE îi numește „naziști” și „animale” pe românii ieșiți în stradă

„Ieri a avut loc prima manifestație nazistă, din ultimii șaptezeci de ani, în România. Au iesit niște cretini care vor tortură în locul privării de libertate și lagăre de exterminare în locul închisorii”, a scris Cătălin Beciu, vicepreședintele ALDE pe Facebook.

„Mai vor și încălcarea Constituției, care garantează dreptul la demnitate și la tratament uman. Animalelor, mi-e scârbă de voi. De toți ăia care ați fost pe stradă, aseară. Atât de scârbă încât aș ieși împotriva voastră, tot acolo, în stradă. Doar că vreau să fiu sigur că pot să respect Constituția, care vă garantează dreptul la viață... Astăzi, nu sunt sigur. Fac spume când văd naziști. Multe spume. Jos Kovesi, Iohannis, Mungiu Micțiunedi și, în general, jos cretinii și naziștii!”, a afirmat Cătălin Beciu.

Cine este Cătălin Beciu?

Cătălin Beciu este vicepreședinte ALDE și un aprig contestatar al Direcției Naționale Anticorupție, la fel ca șeful său, Călin Popescu Tăriceanu.

„Sunt grijulii cu drepturile omului? Adică, doar la noi îi târâm pe unii cu cătușe, prin fața camerelor de luat vederi, după care îi torturăm puțin, până spun orice le cerem? Doar la noi urlă o cretină de procuroare la un martor, fără ca aia, procuroarea, să facă o mie de ani de pușcărie? Doar la noi lăsăm procurorii politicieni să ceară anularea imunității altora, în vreme ce ei au imunitate? La noi putem să umilim arestați preventiv, nevinovați până când o hotărâre definitivă arăta altceva, ținându-i, cu o nesimțire și un tupeu inimaginabil, în niște condiții inumane? Știti cât ar costa igienizarea celebrului „beci domnesc”? Douăzeci de mii de euro. De ce nu se face? Din două motive: tupeul incredibil al unora care vor să arate cât de șmecheri sunt și nepăsarea voastră”, este unul dintre discursurile lui Cătălin Beciu.

După postarea în care i-a făcut naziști pe cei ce au ieșit în stradă împotriva OUG-urilor, Beciu s-a „autosuspendat” din funcția de vicepreședinte al ALDE.

2. Televiziunile de casă ale PSD și ALDE

Este știut faptul că există două televiziuni afiliate PSD, iar acestea susțin energic proiectele grațierii și ale modificărilor legilor penale.

Antena3, post controlat de Dan Voiculescu, unul dintre principalii beneficiari ai OUG-urilor pregătite de Florin Iordache, pare că știa cu ceva timp înainte de ceea ce urma să se întâmple miercuri în ședința de guvern.

România TV, postul de televiziune controlată de fugarul Sebastian Ghiță, a ajuns să titreze cu litere de-o șchioapă dezinformarea că președintele Klaus Iohannis cere lege pentru grațiere și pentru modificarea legilor penale.

Asta în condițiile în care Iohannis a făcut un gest rar întânit în România: a mers de urgență la guvern pentru a prezida ședința în care urma să fie adoptate ordonanțele de urgență. Mai mult, a reușit să blocheze „elefanții”, așa cum a denumit președintele cele două ordonanțe de guvern.

De altfel, mesajul RTV este unul sută la sută anti justiție.

3. Adrian Năstase se plânge de condițiile din închisori. Sprijină grațierea deținuților și politicienilor penali

„Sigur, șefii parchetelor au propriile păreri în acest domeniu, tinând de specificul activității lor. Guvernul are însă mandatul de a inova, de găsi formule noi, ținând seama de falimentul actualului sistem penitenciar și de riscul ca în câteva luni România să fie condamnată la plata a 80 milioane de euro de către CEDO. Nu mai pun în discuție condițiile mizerabile din închisori”, a scris fostul premier Adrian Năstase pe blog.

În 5 mai 2010, DNA i-a trimis în judecată pe Adrian Năstase, Dana Năstase și Irina Paula Jianu, pentru fapte de corupție.

Adrian Năstase a fost acuzat în acest caz că, în perioada 2002 - 2004, în calitate de premier, ar fi primit, în mod direct și prin intermediul soției sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004. Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China și cheltuielile aferente acestor importuri, precum și contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu și din București.

În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de Înalta Curte de Casație și Justiție, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul "Trofeul calității", în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Președinție din partea PSD.

Tot pe 20 iunie 2012, seara, Adrian Năstase a încercat să se sinucidă în momentul în care polițiștii s-au prezentat la locuința sa pentru a pune în executare mandatul de încarcerare. Năstase a ratat sinuciderea pentru că unul dintre polițiști a reușit să devieze direcția pistolului, astfel că fostul premier s-a ales doar cu o rană superficială.

Năstase a fost încarcerat în 26 iunie 2012 și pus în libertate la 18 martie 2013, după ce Tribunalul București a admis cererea lui de eliberare condiționată.

4. Deputat PSD condamnat definitiv, suporter al grațierii

„Cei care sunt condamnați cu suspendare nu beneficiază de grațiere. Adică hai să înțelegem termenii pentru că dacă vorbim așa ca să ne aflăm în treabă sigur că n-o să ne înțelegem niciodată. Deci faptul că ies niște tineri în stradă, ar trebui să li se explice că n-au de ce să iasă pentru că prin această grațiere cel puțin o să iasă probabil hoți sau, eu știu, oameni care au făcut chestiuni minore”, a spus deputatul Cătălin Rădulescu.

Rădulescu a afirmat inițial că nici nu știe ce scrie în proiectul de OUG privind grațierea, însă ulterior a admis că l-a primit. Susține însă că nu l-a citit.

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu a fost trimis în judecată în aprilie 2014, de procurorii DNA, care l-au acuzat că, în perioada ianuarie 2013 - februarie 2014, s-a ocupat și de administrarea și controlul societății comerciale SC Concordia Con Strade, activitate incompatibilă cu funcția de deputat.

Procurorii l-au mai acuzat pe deputatul PSD că, la 27 august 2013, în cadrul unei întâlniri cu un manager de proiect, privind construirea unei parcări pentru un supermarket din Pitești, i-a promis acestuia 10.000 lei.

În schimbul banilor, funcționarul trebuia să semneze procesul verbal de recepție, fără reducerea devizului cu suma de 50.000 de lei pentru lucrările prost executate.

5. Sorin Ovidiu Vîntu. Discurs ironic la adresa lui Klaus Iohannis

„O asemenea lege ar distruge definitiv democrația în România, lăsându-l pe mult-prea-stimatul și mult-prea-iubitul nostru președinte fără singura armă pe care o mai are la dispoziție în crâncena bătălie politică cu cei pe care (,) cretinul popor român i-a ales să-l conducă.

Mincinosul penal de Tăriceanu și tâlharul electoral de Dragnea trebuie să înfunde pușcăria, iar restul de politicieni care au sau vor avea dosare trebuie să știe cine-i jupânul. Un decret de grațiere l-ar lăsa pe acest titan al democrației românești fără niciun mijloc de a se opune instaurării haosului generat în urma dispariției acestui instrument minunat – dosarul penal.

Drag popor român, daca va fi nevoie, trebuie să ieși în stradă, să dai foc la magazine, să pui mâna pe topor și să-i crapi capul oricărui nemernic care cutează să-i anuleze acest instrument magnificului nostru președinte.Domnule Președinte, eu, Sorin Ovidiu Vîntu, mă angajez în fața dumneavoastră să vă susțin cu toată ființa mea în această luptă sfântă cu monștrii penali care vor să vă transforme într-un președinte banal al țării, neînțelegându-vă măreția”, a scris Vîntu pe blog, după ce președintele Iohannis l-a atenționat la CSM pe Florin Iordache că se va opune legilor gratierii și amnistiei.

Sorin Ovidiu Vîntu este om de afaceri devenit cunoscut după prăbușirea FNI și păgubirea a mii de români care au investit în fondul de investiții patronat de acesta. Este cel care s-a întâlnit înaintea alegerilor prezidențiale din 2009 cu Mircea Geoană, liderul de atunci al PSD, în piscina omului de afaceri. Întâlnirea a fost speculată în timpul dezbaterilor de către cel ce avea să câștige alegerile, Traian Băsescu.

Vîntu a fost condamnat de trei ori: la un an de închisoare pentru șantajarea lui Sebastian Ghiță, la doi ani, pentru favorizarea lui Nicolae Popa, părintele FNI și, ultima oara, la 6 ani și două luni în vara anului 2016.

Sorin Ovidiu Vîntu mai este judecat în dosarul devalizării FNI, în care Tribunalul l-a condamnat în primă instanță la 6 ani și patru luni de închisoare. Sentința nu este definitivă.

6. Jurnalistul Sorin Roșca Stănescu crede că se grațiază prea puțini oameni

„Ordonanța de urgență privind grațierea, de exemplu, este concepută atât de timid și cuprinde atât de multe excepții - unele fără niciun fel de rost -, încât nu își poate atinge efectul scontat. Specialiștii demonstrează că, prin aplicarea ei asa cum e scrisă, ordonanța nu ar scoate din penitenciare 30% dintre deținuti, cum ar fi necesar, respectiv 9.000, ci doar 10%, respectiv sub 3.000”, a scris Sorin Roșca Stănescu pe blogul său, cerând explicit mai puține restricții, deci mai multe pedepse incluse incluse la grațiere.

„Opinia mea este că PSD, dacă va da înapoi, va suferi o înfrângere umilitoare. Guvernul este legitim din toate punctele de vedere să facă această ordonanță de urgență. Și să facă, în același regim, și modificările la Codul penal solicitate de CCR”, consideră Roșca Stănescu.

Jurnalistul Sorin Roșca Stănescu este un aprig contestatar al acțiunilor anticorupție și al Justiției, în general. El a fost eliberat în 2015, după ce a executat o parte din pedeapsa de doi ani și patru luni închisoare primită în dosarul Rompetrol.

Tot Sorin Roșca Stănescu a fost dat afară din PNL în 2014 după ce l-a acuzat pe președintele de atunci al țării, Traian Băsescu că a folosit bani negri în campania electorală din 2004, prezentând documente ce s-au dovedit a fi false.

7. Alina Bica nu respinge grațierea, dar se declară nemulțumită

Fosta șefă a DIICOT este de părere că proiectul grațierii nu este dedicat cuiva anume, dar deplânge faptul că cei condamnați pentru înșelăciune sunt excluși de la clemență.

„Am văzut ordonanța cu grațierea. Mi se pare foarte interesant. Nu se aplică nimănui, cred. Cred că este doar un document formal. Mi se pare ciudat să excluzi înșelăciunea, care este o infracțiune cu pedeapsă de la 1 la 5 ani și împăcarea părților e permisă, și să grațiezi părăsirea locului accidentului și infracțiuni grave”, consideră Alina Bica.

Bica este judecată în două dosare penale. Unul dintre ele îl are alături de fosta șefă a DIICOT pe omul de afaceri Horia Simu și se apropie cu pași repezi de o sentință. Bica este acuzată că ar fi primit bani de la Horia Simu, prin intermediul șefului ANAF, Șerban Pop, pentru a clasa dosarul omului de afaceri.

Într-un alt dosar, Alina Bica este judecată pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave în dosarul privind acordarea de despăgubiri supraevaluate omului de afaceri Stelian Gheorghe pentru un teren din Capitală.

Procurorii susțin că Bica, alături de alți membri ai comisiei, au aprobat evaluarea unui teren de peste 13 hectare 377.282.300 lei, adică cu 263.327.559 lei mai mult decât valoarea reală.

Să ne amintim că Alina Bica a fost fotografiată la Paris alături de Elena Udrea, unul dintre cei mai influenți politicieni din epoca Traian Băsescu. Elena Udrea este ea însăși o mare contestatoare a DNA și SRI, dar și inculpată în mai multe dosare penale.