”Nemulțumirile magistraților nu pot fi satisfăcute cu promisiuni de salon, cu privire la abrogarea viitoare și incertă, nedeterminată temporal, a unui simplu text din ordonanța de urgență care putea avea destinatari exclusiv «pe persoană fizică», din rândul judecătorilor doritori să aspire la o funcție de conducere «de rang înalt» în parchete.  Modalitatea în care aceste «discuții» au fost gestionate de Consiliul Superior al Magistraturii dovedește, încă o dată, că este justificată solicitarea corpului profesional de respectare a competențelor și a rolului fiecărei Secții a CSM și de implicare a Plenului în toate deciziile ce privesc întregul sistem judiciar, conform Constituției, redobândirea imediată de Consiliul Superior al Magistraturii a caracterului veritabil de organism colegial și sistarea emiterii unor comunicate de presă de președintele CSM sau de grupuri de membri, de natură a facilita preluarea mesajului de o parte a mass-media ca provenind de la instituția însăși”, precizează într-un comunicat de presă comun Asociația "Forumul Judecătorilor din România”, Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție”.  

Reacția vine după un simulacru de dialog, care a avut loc luni la Palatul Guvernului, între premier, ministrul Justiției și magistrați prea puțin deranjați de schimbările PSD-ALDE la legile Justiției.

După întâlnire, Tudorel Toader a declarat că va fi abrogat un singur articol din OUG 7. Este vorba de articolul 54 care permite judecătorilor să devină șefi de parchete și mută avizul pe numirile procurorilor de rang înalt de la Secția pentru Procurori a Consiliului la plenul CSM.

Cele trei asociații critică faptul că în timp ce președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție – în calitatea sa de reprezentant legal al puterii judecătorești - și Procurorul General nu au participat la discuții, a fost prezent procurorul-șef al Secției speciale de investigare a infracțiunilor din justiție, ”probabil în virtutea calității conferite de O.U.G. nr. 7/2019 de ultim «procuror ierarhic superior»”.

Totodată, ele atrag atenția că la ”negocierea” menținerii dispozițiilor legislative din ordonanța de urgență au pus umărul și reprezentanții unor asociații de judecători și procurori, față de care peste 2.000 de colegi magistrați s-au delimitat individual în cursul anului 2018, considerând că pozițiile exprimate de-a lungul procesului legislativ au fost considerate inadecvate pentru evoluția magistraturii.

Cele trei asociații prezintă aspectele ce se pot dovedi nocive pentru independența justiției, asupra cărora nici verbal, din relatarea rezultatelor ”discuțiilor”, nu s-a ajuns la un consens între participanți. (Detalii, aici)