Ministrul Justiției, Tudorel Toader, pare că a citit doar ce i-a convenit din raportul MCV, dar a ignorat total cea mai mare parte a documentului, care este negativă.

Tudorel Toader a reușit performanța de a vedea doar frazele frumoase aflate printre criticile administrate de Comisia Europeană în raportul MCV publicat miercuri.

Ministrul Justiției nu a văzut nici măcar una dintre remarcile negative ale Comisiei Europene și crede cu tărie că România va scăpa de MCV. Raportul MCV de miercuri nu este, însă foarte încurajator în acest sens.

„Am prezentat concluzia raportului, care este pozitivă, în sensul că România își poate îndeplini obiectivul ridicării MCV-ului în actualul mandat al Comisiei. (...) Am luat act de evaluarea Comisiei cu privire la progresele înregistrate de România în îndeplinirea recomandărilor formulate în ianuarie 2017. Este un raport de etapă, este un lucru foarte important de subliniat, un raport care consemnează progresele de la ultimul raport, din ianuarie 2017. Raportul evidențiază multe dintre progresele înregistrate de România față de momentul ianuarie 2017, fundamentând concluzia Comisiei în sensul îndeplinirii recomandărilor MCV într-un viitor apropiat, cu orizont de timp anul 2018. Este și angajamentul pe care ni l-am asumat, acela ca, la preluarea președinției Consiliului, la începutul anului 2019, România să nu se afle sub Mecansimul de Cooperare și Verificare”, a declarat Toader, într-o conferință de presă, spunând că evoluțiile înregistrate se încadrează în acest angajament.

„Raportul constată progresele realizate în privința majorității recomandărilor. Spre exemplu, recomandarea numărul 8 cu privire la sistemul Prevent și faptul că sunt aproape implementate recomandările numărul 2 privind adoptarea codului de conduită pentru parlamentari și a codului de conduită pentru miniștri, recomandarea 7 referitoare la transparența și responsabilitatea CSM, recomandarea 12 referitoare la Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate. În opinia noastră, recomandările 2, 7 și 18 ar fi putut fi considerate ca fiind îndeplinite. După cum se cunoaște, codurile de conduită atât pentru parlamentari, cât și pentru miniștri sunt adoptate. ANABI este complet operațională”, a mai anunțat Tudorel Toader.

La conferința de presă, Ministrul Justiției a recitat concluziile pozitive, în opinia lui, a răspuns la o întrebare, apoi a plecat.

Ce nu a văzut Tudorel Toader. Cele mai importante critici

Comisia Europeană notează în raport că trebuie solicitată o opinie de la Comisia de la Veneția în ceea ce privește procedura de numire a procurorilor șefi de parchete.

„Recomandarea din luna ianuarie a precizat necesitatea de a recurge la sprijinul Comisiei de la Veneția pentru a încheia această dezbatere de lungă durată. Rămâne de îndeplinit solicitarea cuprinsă în recomandare, conform căreia România ar trebui să ceară avizul Comisiei de la Veneția”, se arată în raport.

Raportul MCV nu a ocolit nici subiectul controversatelor modificări propuse la legile Justiției.

„Situația politică și propunerile legislative care riscă să aibă un impact negativ asupra reformei au încetinit realizarea de progrese. Analiza recomandărilor evidențiază mai multe inițiative și procese care, dacă vor fi puse în aplicare, vor oferi posibilități promițătoare pentru România de a relua rapid progresele în cadrul obiectivului de referință nr. 1.

Scutul parlamentar oferit de partidele aflate la putere împotriva DNA pentru colegii lor suspectați de fapte de corupție este unul criticat dur de Comisia Europeană, în timp ce activitatea DNA este lăudată, în ciuda piedicilor care i-au fost puse.

„Comisia consideră că sunt necesare eforturi suplimentare cu privire la recomandarea 10 (privitoare la imunitatea parlamentară, n.r.). În general, o evaluare pozitivă a progreselor realizate în cadrul obiectivului de referință nr. 3 se bazează pe o Direcție Națională Anticorupție independentă, care să fie în măsură să își desfășoare activitățile cu toate instrumentele pe care le are la dispoziție și să continue să înregistreze rezultate. În rapoartele anterioare, faptul că Direcția Națională Anticorupție a continuat să înregistreze rezultate în ciuda faptului că s-a confruntat cu o presiune puternică a fost menționat drept un semn de sustenabilitate. Din acest motiv, Comisia nu a făcut decât o singură recomandare în cadrul obiectivului de referință nr. 3. În cazul apariției unor presiuni cu efecte negative asupra luptei împotriva corupției, Comisia s-ar putea vedea obligată să reevalueze această concluzie”, amenință experții.

Atacurile asupra sistemului judiciar din partea politicienilor au fost punctuate pe larg în raportul MCV.

„Deși punerea în aplicare a unora dintre recomandări progresa bine, în cursul anului 2017 avântul reformelor s-a pierdut în ansamblu, ceea ce a încetinit punerea în aplicare a recomandărilor rămase și, de asemenea, a generat riscul redeschiderii unor aspecte care fuseseră considerate ca fiind îndeplinite în raportul din ianuarie 2017. Provocările la adresa independenței sistemului judiciar și punerea acesteia sub semnul întrebării au reprezentat, de asemenea, un motiv persistent de îngrijorare. Pe această bază, deși progresele înregistrate au adus unele obiective de referință mai aproape de îndeplinire, Comisia nu poate încă să concluzioneze că, în această etapă, vreunul dintre obiectivele de referință este îndeplinit în mod satisfăcător. Comisia rămâne de părere că, prin cooperarea loială între instituțiile statului, printr-o orientare politică ce menține cu fermitate realizările anterioare și prin respectarea independenței sistemului judiciar, România va fi în măsură, în viitorul apropiat, să pună în aplicare recomandările restante din cadrul MCV”.

Și judecătorul Cristi Dănileț, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a trecut în revistă câteva din problemele ridicate de raportul MCV:

Climatul de conflict dintre puteri daunează independenței justiției. Deși Guvernul și Parlamentul au declarat că vor îndeplini cele 12 recomandări din Raportul anterior, în ultimele două luni au crescut tensiunile dintre puterile statului, cooperarea s-a dovedit a fi dificilă.

Progresele pozitive în domeniul luptei anticorupție au fost afectate de OUG 13/2017. Chiar și după abrogare, a rămas o mare îndoială asupra decidenților.

Modificările la legile justiției sunt controversate: CSM a avizat negativ de două ori aceste proiecte, Președintele statului le-a criticat, la fel majoritatea magistraților, precum și un număr important de organizații din societatea civilă. Deciziile care se vor lua vor trebuie să țină cont de opinia sistemului de justiție și de opinia Comisiei de la Veneția.

Și criticile aduse sistemului de justiție și hotărârilor judecătorești sunt o mare problem, iar ele nu converg cu aspectele pozitive constatate de Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene și nevoia de respectare a independenței justiției.