Peste un miliard de leva (circa 500.000 de euro -n.trad.) pe an sunt pierderile pentru economia bulgară din cauza neadmiterii Bulgariei în Schengen cu granițele terestre, scrie Sega.
Criza politică și alegerile anticipate cauzate de aceasta vor costa economia bulgară aproximativ 1 miliard de leva. În afară de asta, intrarea în zona euro pare mai probabil să se întâmple în aproape doi ani - în 2026, scrie Dnevnik.
Directorea Agenției Vamale a spus că este prima victimă a noii Comisii pentru Confiscarea Averii Dobândite Ilicit și a fost dusă la audieri cu o mașină a poliției.
Prezența Lukoil în Bulgaria este mai mult decât vizibilă: rafinăria de petrol din apropiere de țărmul Mării Negre domină peisajul, iar un sfert din locuitorii orașului situat în vecinătate fie lucrează acolo, fie au legături cu rafinăria.
Biroul Parchetului European (EPPO) din Sofia a efectuat luni percheziții la șase companii și patru locuințe private din două districte bulgare pentru a aduna dovezi într-un caz de suspiciuni de deturnare a fondurilor UE și spălare de bani.
Un val de dezinformare împotriva migranților crește în Bulgaria, cu proteste și atitudini xenofobe înainte de aderarea parțială a Sofiei la Spațiul Schengen, relatează AFP, preluată de Euractiv.
Din cauza lipsei de acțiune a deputaților, de la 1 martie nu mai are cine să ancheteze corupția celor care dețin funcții înalte în statul bulgar, scrie cotidianul Sega.
Cele trei țări ar putea semna un acord interguvernamental și ar putea decide înființarea unui consorțiu care să gestioneze acest proiect important, astfel încât să nu fie afectat de eventuale tulburări politice.
Printre politicienii vizați, se numără vicepremierul și ministrul de externe, Maria Gabriel, precum și o serie de alți miniștri, scrie www.focus-news.net.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.