Cetățenii germani ocupă 1382 de posturi de conducere politică sau administrativă în Comisia Europeană și însumează 10,7% din aparatul birocratic comunitar. Este cea mai mare grupă de angajați, pe locurile următoare situându-se cei din Franța și Belgia. Sursa acestor informații este raportul regulat al ministerului german de externe privind „prezența personalului german în organizații internaționale”.

Odată cu instalarea Comisiei Juncker, numărul germanilor din funcții politice sau administrative de top a crescut simțitor. Nouă din cei 28 de comisari, inclusiv președintele Juncker, au șefi de cabinet nemți. În doar 3 cabinete nu lucrează niciun neamț. Avantajul pentru Berlin este evident: prin intermediul germanilor din Comisie, Republica Federală are o pârghie de influență asupra procesului legislativ european. Comisia este singura instituție cu drept de formulare de propuneri legislative.

Germania are în Executivul european 4 directori generali și 6 adjuncți. Nicio altă țară nu ajunge la această performanță. În ultimii ani a crescut și ponderea angajaților „noi” din Comisie, cu precădere din Europa Centrală și de Est. România conduce clasamentul cu 492 de angajați, pe locul al doilea vine Polonia cu 456. Dramatic a scăzut influența Marii Britanii, țară în care o carieră în Comisia Europeană are o cotă de atractivitate ce tinde către zero. Și Franța a scăzut la numărul de birocrați în Comisie.

Că prioritatea Germaniei este Comisia Europeană se poate deduce și dintr-o propunere recentă a Berlinului de a face structura mai puțin politică și, deci, mai controlabilă. Ministrul de finanțe Wolfgang Schauble a propus recent omologilor săi ca Executivul de la Bruxelles să renunțe la competențele sale din domeniul controlului bugetar, al concurenței și al reglementării pieței interne, notează ziarul german Sueddeutsche Zeitung.