Alte 19 persoane au fost citate la DNA în dosarul în care procurorii acuză decontări fictive de sume mari către firme private de prestări servicii de sănătate. Procurorii au extins ancheta ce a dus la demiterea șefului CNAS.

Potrivit unor surse judiciare, procurorii anticorupție vor extinde luni cercetările și în cazul altor persoane, dar și pentru noi fapte.

Conform surselor, fonduri din Sănătate ar fi fost fraudate pentru a fi utilizate preferențial în interes privat, dar și politic, în sensul acoperirii unor majorări salariale.

Audierile de luni vin după ce fostul șef al CNAS, Marian Burcea, a fost arestat preventiv și demis la începutul lunii septembrie.

Bolnavi în stare gravă, aflați personal la rând pentru a-și depune dosarul, erau refuzați din lipsă de fonduri, deși șefii Casei de Asigurări de Sănătate București știau că a acordat prioritate avocaților care depuneau sute de dosare pentru bolnavi fictivi.

Procurorii notează că, pe 6 iunie 2017, Lucian Bara (președintele C.A.S.M.B.) și Ovidiu Munteanu (managerul Direcției Relații Contractuale) au fost indignați când au văzut bolnavi care au venit personal să depună dosare la CASMB, „situație în care au hotărât că nu le vor acorda prioritate în raport cu avocații care depuneau sute de dosare”.

Ulterior, Bara "a respins cererile asiguraților care au venit aduși de ambulanțe, deși a văzut că erau în stare gravă și cunoștea că avocații au depus dosare în numele unor pacienți fictivi", dezvăluie procurorii DNA.

Reacția vehementă a lui Lucian Bara este reflectată de convorbirea telefonică pe care aceste o are cu Munteanu:

Lucian Bara: „Ce dracu a scos curva aia iar… din ambulanță, de acolo? Păi, da, dar nu trebuia să intre înăuntru, frate!"

Ovidiu Munteanu: „Tontu ’ ăla de la poartă i-a lăsat și m-am trezit cu ei la recepție, ce vrei… las că sunt jos acuma, le ia buletinele și pleacă…. Agentul de la ușă are interzis să mai primească tărgi”.

Numele lui „Liviu” și Tobă, pe buzele șefilor CNAS

„În ziua de 7 martie 2017, cu prilejul unei vizite în biroul directorului Munteanu Ovidiu din CASMB, colaboratorul Ion Alina-Andreea l-a întâlnit și pe Blendea Corneliu-Dan, șeful Clinicii de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie din cadrul Spitalului Județean de Urgență Ilfov, care a anunțat anticipat numirea inculpatului Burcea Marian în funcția de președinte al CNAS. Potrivit afirmațiilor făcute de doctorul Blendea Corneliu-Dan, numirea președintelui CNAS avea la bază relațiile bune dintre viitorul președinte și șeful partidului cu majoritate parlamentară", scriu procurorii în referatul prin care cer arestarea tuturor celor reținuți

„BLENDEA CORNELIU DAN: Știi cine a fost la mine ieri să-mi spună că are propunere?

MARIAN BURCEA. Asta vorbeam cu LUCI

ION Alina-Andreea: Propunere la ce? La tine?

BLENDEA Corneliu-Dan:Îhî! La Casa Națională

ION Alina-Andreea:Ca președinte?

BLENDEA Corneliu-Dan: Îhî! Băi, este un om care este prietenul lu’ LIVIU de multă vreme și medicul personal și a lu’ nevastă-sa și a lu’ fiu-său cu ochii, cu.... „A fost pe la mine cu TOBĂ ieri. Am avut o vizită foarte frumoasă și niște discuții foarte mișto. Bă, îs oameni elevați, în pana mea…

ION Alina-Andreea: TOBĂ… TOBĂ…!?

BLENDEA Corneliu-Dan: Fostul ministru.Băiat! N-are legătură cu nimic, pe cuvântul meu. Ce cultură, și mai ales ce… Și MARIAN… Mă rog, el a venit cu o fostă, doamnă fostă președintă a Curții Supreme, pacientă la mine acolo și am vorbit mai multe, inclusiv că trebuie să dăm un răspuns de curând că are această propunere. El de la PSD și ăsta, VULCĂNESCU, de la ALDE!”.

„După numirea inculpatului Burcea Marian în funcția de președinte al C.N.A.S., în ziua de 23 martie 2017, colaboratorul Ion Alina-Andreea i-a adus la cunoștință nemulțumirile referitoare la raportul de control efectuat la firma sa în toamna anului 2016 și nefinalizat, prilej cu care noul șef al C.N.A.S. și-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu furnizorii”, mai spun procurorii.

„ION Alina-Andreea: Domnul BURCEA, vă pup și felicitări!

BURCEA Marian: Tre` să lucrăm cu furnizorii deschis. Și noi cu ei ne facem treaba, ei își fac treaba cu noi … este o relație de colaborare”.

Peste 350 de dosare întocmite pentru decontări fictive acuză procurorii anticorupție.

Pe lângă președintele CNAS, Marian Burcea, au mai fost reținute alte 9 persoane.

Ovidiu Munteanu, managerul Direcției Relații Contractuale și, din 13 iulie 2017, președintele CAS a municipiului București a fost reținut pentru constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu.

Și Ion-Răzvan Geambașu, director executiv al Casei de Asigurări de Sănătate a municipiului București și manager al Direcției Medic șef a CASMB, va fi propus pentru arestare preventivă pentru aceleași infracțiuni, dar și pentru folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale).

Fostul președintele CASMB, Lucian Vasile Bara, a fost reținut, la fel ca Alin Sergiu Costache, șef al Direcției Generale de Monitorizare Antifraudă din C.N.A.S.

Gabriela Mocanu, Elena Petrescu, Jeana Sardare, toate funcțioanre la CASMB, sunt acuzate de nu mai puțin de  354 de infracțiuni.

Au mai fost reținute și alte persoane, reprezentante ale unor companii de servicii medicale, dar și avocați din Baroul București.

Procurorii spun că, în perioada ianuarie 2016 – august 2017, a fost constituit un grup infracțional organizat prin care, „sume de bani în valoare totală de 13.189.553,76 lei din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CSAMB) au fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcționari din cadrul CSAMB, sub protecția unor persoane din conducerea instituției, dar și din conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate”.

DNA explică și că în multe situații, dosarele medicale cu pacienți fictivi au avut prioritate la decontare și aprobare, în timp ce solicitările pacienților asigurați care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate.

„Pentru evitarea depistării fraudelor se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse și șterse date din sistemul informatic unic integrat al C.N.A.S prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate”.