Alte 19 persoane au fost citate la DNA în dosarul în care procurorii acuză decontări fictive de sume mari către firme private de prestări servicii de sănătate. Procurorii au extins ancheta ce a dus la demiterea șefului CNAS.

Potrivit unor surse judiciare, procurorii anticorupție vor extinde luni cercetările și în cazul altor persoane, dar și pentru noi fapte.

Conform surselor, fonduri din Sănătate ar fi fost fraudate pentru a fi utilizate preferențial în interes privat, dar și politic, în sensul acoperirii unor majorări salariale.

Audierile de luni vin după ce fostul șef al CNAS, Marian Burcea, a fost arestat preventiv și demis la începutul lunii septembrie.

Bolnavi în stare gravă, aflați personal la rând pentru a-și depune dosarul, erau refuzați din lipsă de fonduri, deși șefii Casei de Asigurări de Sănătate București știau că a acordat prioritate avocaților care depuneau sute de dosare pentru bolnavi fictivi.

Procurorii notează că, pe 6 iunie 2017, Lucian Bara (preşedintele C.A.S.M.B.) şi Ovidiu Munteanu (managerul Direcţiei Relaţii Contractuale) au fost indignaţi când au văzut bolnavi care au venit personal să depună dosare la CASMB, „situaţie în care au hotărât că nu le vor acorda prioritate în raport cu avocaţii care depuneau sute de dosare”.

Ulterior, Bara "a respins cererile asiguraţilor care au venit aduşi de ambulanţe, deşi a văzut că erau în stare gravă şi cunoştea că avocaţii au depus dosare în numele unor pacienţi fictivi", dezvăluie procurorii DNA.

Reacţia vehementă a lui Lucian Bara este reflectată de convorbirea telefonică pe care aceste o are cu Munteanu:

Lucian Bara: „Ce dracu a scos curva aia iar… din ambulanţă, de acolo? Păi, da, dar nu trebuia să intre înăuntru, frate!"

Ovidiu Munteanu: „Tontu ’ ăla de la poartă i-a lăsat şi m-am trezit cu ei la recepţie, ce vrei… las că sunt jos acuma, le ia buletinele şi pleacă…. Agentul de la uşă are interzis să mai primească tărgi”.

Numele lui „Liviu” și Tobă, pe buzele șefilor CNAS

„În ziua de 7 martie 2017, cu prilejul unei vizite în biroul directorului Munteanu Ovidiu din CASMB, colaboratorul Ion Alina-Andreea l-a întâlnit şi pe Blendea Corneliu-Dan, şeful Clinicii de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Ilfov, care a anunţat anticipat numirea inculpatului Burcea Marian în funcţia de preşedinte al CNAS. Potrivit afirmaţiilor făcute de doctorul Blendea Corneliu-Dan, numirea preşedintelui CNAS avea la bază relaţiile bune dintre viitorul preşedinte şi şeful partidului cu majoritate parlamentară", scriu procurorii în referatul prin care cer arestarea tuturor celor reținuți

„BLENDEA CORNELIU DAN: Ştii cine a fost la mine ieri să-mi spună că are propunere?

MARIAN BURCEA. Asta vorbeam cu LUCI

ION Alina-Andreea: Propunere la ce? La tine?

BLENDEA Corneliu-Dan:Îhî! La Casa Naţională

ION Alina-Andreea:Ca preşedinte?

BLENDEA Corneliu-Dan: Îhî! Băi, este un om care este prietenul lu’ LIVIU de multă vreme şi medicul personal şi a lu’ nevastă-sa şi a lu’ fiu-său cu ochii, cu.... „A fost pe la mine cu TOBĂ ieri. Am avut o vizită foarte frumoasă şi nişte discuţii foarte mişto. Bă, îs oameni elevaţi, în pana mea…

ION Alina-Andreea: TOBĂ… TOBĂ…!?

BLENDEA Corneliu-Dan: Fostul ministru.Băiat! N-are legătură cu nimic, pe cuvântul meu. Ce cultură, şi mai ales ce… Şi MARIAN… Mă rog, el a venit cu o fostă, doamnă fostă preşedintă a Curţii Supreme, pacientă la mine acolo şi am vorbit mai multe, inclusiv că trebuie să dăm un răspuns de curând că are această propunere. El de la PSD şi ăsta, VULCĂNESCU, de la ALDE!”.

„După numirea inculpatului Burcea Marian în funcţia de preşedinte al C.N.A.S., în ziua de 23 martie 2017, colaboratorul Ion Alina-Andreea i-a adus la cunoştinţă nemulţumirile referitoare la raportul de control efectuat la firma sa în toamna anului 2016 şi nefinalizat, prilej cu care noul şef al C.N.A.S. şi-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu furnizorii”, mai spun procurorii.

„ION Alina-Andreea: Domnul BURCEA, vă pup şi felicitări!

BURCEA Marian: Tre` să lucrăm cu furnizorii deschis. Şi noi cu ei ne facem treaba, ei îşi fac treaba cu noi … este o relaţie de colaborare”.

Peste 350 de dosare întocmite pentru decontări fictive acuză procurorii anticorupție.

Pe lângă președintele CNAS, Marian Burcea, au mai fost reținute alte 9 persoane.

Ovidiu Munteanu, managerul Direcției Relații Contractuale și, din 13 iulie 2017, președintele CAS a municipiului București a fost reținut pentru constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu.

Și Ion-Răzvan Geambașu, director executiv al Casei de Asigurări de Sănătate a municipiului București și manager al Direcției Medic șef a CASMB, va fi propus pentru arestare preventivă pentru aceleași infracțiuni, dar și pentru folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale).

Fostul președintele CASMB, Lucian Vasile Bara, a fost reținut, la fel ca Alin Sergiu Costache, șef al Direcției Generale de Monitorizare Antifraudă din C.N.A.S.

Gabriela Mocanu, Elena Petrescu, Jeana Sardare, toate funcțioanre la CASMB, sunt acuzate de nu mai puțin de  354 de infracțiuni.

Au mai fost reținute și alte persoane, reprezentante ale unor companii de servicii medicale, dar și avocați din Baroul București.

Procurorii spun că, în perioada ianuarie 2016 – august 2017, a fost constituit un grup infracțional organizat prin care, „sume de bani în valoare totală de 13.189.553,76 lei din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CSAMB) au fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcționari din cadrul CSAMB, sub protecția unor persoane din conducerea instituției, dar și din conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate”.

DNA explică și că în multe situații, dosarele medicale cu pacienți fictivi au avut prioritate la decontare și aprobare, în timp ce solicitările pacienților asigurați care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate.

„Pentru evitarea depistării fraudelor se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse și șterse date din sistemul informatic unic integrat al C.N.A.S prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate”.