În dimineața zilei de luni apărea știrea că un al doilea bebeluș a murit din cauza unor complicații severe digestive. Ministerul Sănătății speră ca, în acest timp, nimeni să nu întrebe nimic.

Doi bebeluși și-au pierdut viața în urma unor complicații provocate de instalarea sindromului hemolitic uremic (SHU). În total, 11 cazuri de infecții digestive grave au fost înregistrate. Toate cazurile provin din județul Argeș, dar copiii au fost transferați la spitalul Marie Curie din București. 

Aici, în dimineața zilei de luni, șase copii erau la terapie intensivă, iar trei făceau dializă și erau în stare gravă. Spitalul Marie Curie din capitală emite un buletin zilnic de informare, ceea ce îl face cea mai eficientă instituție de comunicare dintre cele implicate în această problemă.

Despre ce este vorba?

Bebelușii internați suferă de SHU, care este o complicație gravă în infecțiile digestive la copii. În unele cazuri poate fi mortală, în altele se vindecă, dar pot exista urmări pe termen lung. Statistic, cea mai frecventă cauză infecțioasă care duce la SHU este bacteria E.coli, a explicat pentru EurActiv.ro un specialist în boli infecțioase de la Institutul Matei Balș.

Acesta afirmă că „nu toți cei care acuză diaree au neapărat o infecție cu o tulpină E.coli care duce mai departe la SHU. Iar dacă există o infecție cu o tulpină E.coli periculoasă, nici atunci nu se transformă toate cazurile în SHU. Conform studiilor și depinzând de mai mulți factori, statistica arată că între 5% și 14% dintre cazuri ajung la această complicație severă”.

Ce este tulpina E.coli periculoasă?

Tulpinile bacteriei E.coli sunt numeroase. Dintre acestea, unele pot elibera o toxină, așa numita toxină Shiga. E vorba, de exemplu, de tulpinile O104:H4 sau O157:H7. Prima dintre acestea a aruncat, în 2011, Germania în haos. (Detalii mai jos).

Conform Center for Disease Control din SUA (CDC), toxina Shiga atacă organismul uman în mai multe zone: sistemul digestiv (provocând diaree cu sânge), rinichii (provocând insuficiență renală) sau, în unele cazuri, chiar sistemul nervos.

Antibiotice: DA sau NU?

CDC scrie că tratamentul cu antibiotice nu este recomandat în cazul unei infecții cu o tulpină a bacteriei E.coli care produce toxina Shiga. „Nu există nicio dovadă că antibioticele sunt de ajutor în acest caz, mai mult, ele pot spori riscul de evoluție către SHU”, afirmă Centrul.

Același lucru a explicat pentru EurActiv.ro și specialistul de la Matei Balș. El precizează că administrarea de antibiotice sau de medicamente care să inhibe motilitatea intestinală (anti-diareice, mai simplu) este demonstrată că favorizează instalarea sindromului hemolitic uremic.

Dacă, de exemplu, la diareea existentă se adaugă și o infecție respiratorie, atunci și aceasta poate contribui la instalarea SHU. Fie direct prin prezența unei a doua infecții în organism, fie indirect dacă, în prealabil, s-au administrat antibiotice.

Cu alte cuvinte, „până la eliminarea posibilității ca infecția să fie provocată de E.coli enterohemoragic e de preferat să nu se administreze antibiotice”, spune specialistul consultat de EurActiv.ro.

Cum și mai ales când se face depistarea?

Testele pentru depistarea bacteriei E.coli se efectuează analizând probe de scaun de la persoanele suspectate și care prezintă simptome de diaree. Cu alte cuvinte, momentul potrivit pentru testare este înainte de instalarea SHU, adică de apariția sângelui în scaun sau măcar la prima apariție.

La instalarea SHU este posibil ca declanșatorul să nici nu mai fie în sistem pentru că durata acestuia de viață în intestin nu este prea mare, explică specialistul consultat de EurActiv.ro. „Iar tratamentul cu antibiotice reduce șansele de izolare a unei bacterii viabile”, spune acesta.

În SUA, CDC recomandă medicilor să testeze probele de scaun prelevate în cazul unui pacient cu diaree suspectat de Salmonella, de exemplu, separat și pentru tulpinile de E.coli care pot produce toxina Shiga. Rezultatele se transmit de urgență de la laborator medicului curant și direcțiilor de sănătate publică.

Studiu de caz recent

În 2011, pe 1 mai, Germania intra într-o epidemie de infecții cu bacteria E.coli mai precis cu tulpina O104:H4, denumită în presa vremii, pe scurt, Ehec. 3853 de persoane au fost infectate. Dintre acestea, 855 au avut complicații grave după instalarea SHU. 53 de persoane și-au pierdut viața.

Săptămâni întregi, spitalele germane au fost luate cu asalt. La final, pierderile înregistrate de unitățile sanitare au fost de ordinul milioanelor de euro. Urmările economice au fost și mai mari în sectorul agricol: din cauza speculațiilor pe marginea originii infecției, salata, castraveții sau germenii (în sensul agrar) erau imposibil de vândut.

Primul suspect a fost castravetele din Spania. Informația s-a dovedit a fi falsă, iar producătorii spanioli aproape că au intrat în faliment. După circa cinci săptămâni de investigații pe o bază uriașă de subiecți, autoritățile germane au anunțat că germeni de salată ar fi fost cauza și au închis firma distribuitoare. Rezultatele de atunci sunt contestate și astăzi.

Cert este că epidemia a condus la schimbarea protocolului de comunicare a cazurilor de boli infecțioase. Pe fiecare element din lanț - de la medicul de familie până la autoritățile federale - nu are voie să treacă mai mult de 24 de ore. Asta înseamnă că un caz de E.coli, de pildă, ajunge la cunoștința autorităților de sănătate publică naționale de la Berlin în cel mult trei zile.

Investigația epidemiologică din România

Deocamdată, autoritățile române merg pe mai multe piste. Au în vizor apa folosită la gătit, fructe și legume și laptele praf. Analizele făcute pe un lot de portocale au ieșit negative apropo de urme de pesticide în exces. Ministrul Agroculturii afirmă că „Mi-e greu să mă pronunț de unde ar fi problema, dar cred că e ceva pe partea de sănătate, bacterii, dar nu pot să mă pronunț”.

Problema este că numărul de cazuri de SHU este pur și simplu prea mic pentru a putea trage o concluzie. Specialistul în boli infecțioase consultat de EurActiv.ro afirmă că lărgirea bazei de investigație ar putea fi foarte folositoare.

Direcția de Sănătate Publică, respectiv cea Sanitar-Veterinară trebuie să găsească elementele comune care leagă pacienții. „Poate ar fi de folos să se analizeze un factor comun între cazurile de diaree provocate de E.coli”, nu doar cele care au ajuns la SHU, spune acesta.

Cazurile de transmitere a bacteriei E.coli de la om la om sunt extrem de rare, așa că regula spune să se caute sursa comună. „A testa acum fructul X e oarecum imprecis pentru că lotul de acum poate să nu mai fie același cu cel de acum două săptămâni. Nu se știe care e cel infectat. Apoi, un distribuitor poate lua din mai multe surse”.

De aceea, găsirea unui element comun pe o bază mai largă de subiecți are șanse mai mari decât un control punctual. „Zbaterea din media televizată că a trecut o săptămână și nu se știe cauza e exagerată pentru că fizic nu se poate ști acum”, mai afirmă expertul.

Întrebări pentru ministrul sănătății

Lipsa unei comunicări adecvate cu opinia publică, mai ales în situație de criză, este o caracteristică a guvernelor României, dar la Ministerul Sănătății fenomenul este la stadiu de complicație severă. Ministrul Patriciu Achimaş Cadariu ar trebui să răspundă la următoarele întrebări: 

  • Care este stadiul concret al investigației epidemiologice?
  • De ce nu explicați opiniei publice ce presupune o asemenea investigație și cât poate dura?
  • La medic sau internare în spital, bebelușilor li s-au făcut teste pentru depistarea bacteriei E.coli?
  • Dacă nu, care este motivul?
  • În prima fază a tratamentului, bebelușilor le-au fost administrate antibiotice? 

Aceste întrebări reprezintă minimul necesar în acest moment. Situația ideală (pentru minister), în care nimeni nu întreabă nimic, nu mai este de actualitate. Iar formula cât mai neangajantă, practicată de regulă, nu mai este suficientă.