"Nu intenționez să îmi scurtez mandatul de președinte", a spus, marți, Iohannis, într-o declarație comună susținută alături de președintele din Muntenegru, Jakov Milatovici.

Reamintim că PSD și PNL au stabilt datele la care vor avea loc cele două tururi ale alegerilor prezidențiale din 2024. Astfel, primul tur de alegeri va avea loc pe 15 septembrie, iar cel de-al doilea, pe 29 septembrie.

Alegerile prezidențiale ar fi trebuit să aibă loc în decembrie, pentru că al doilea mandat al președintelui Klaus Iohannis se termină pe 21 decembrie.

Mandatul lui Jens Stoltenberg la NATO se încheie pe 1 octombrie. 

Au fost avansate mai multe nume, favorit părând a fi premierul olandez Mark Rutte. 

Esticii nu l-ar dori, în cărți fiind și premiera estonă Kaja Kallas.

Potrivit Euractiv.com, unele voci cer ca numirea să se facă înainte de alegerile europene.

La câteva zile după ce Coaliția a anunțat comasarea de alegeri și liste comune la europarlamentare, Parlamentul a adoptat un proiect de lege care permite devansare alegerilor prezidențiale.

Propunerea a aparținut UDMR și prevede modificarea art.5 alin.(1) din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României. În forma adoptată, proiectul prevede: "Ziua alegerilor este duminica. Alegerile au loc cu cel mult trei luni anterioare lunii în care ajunge la termen mandatul de președinte. Cu cel puțin 75 de zile înaintea zilei votării, Guvernul stabilește data alegerilor prin hotărâre.”

Deciziile au alimentat scenariile potrivit cărora Klaus Iohannis ar dori să ocupe o poziție de top la nivelul UE sau chiar pe cea de secretar general al NATO.