Putin a lansat „o agresiune militară brutală împotriva unei țări care vrea doar să-și îndeplinească visul său european”, a declarat premiera Estoniei, Kaja Kallas, adăugând că trupele rusești bomdardează orașe și alte zone locuite pentru a speria populația civilă din Ucraina, așa cum au făcut și în alte conflicte.

Războiul lui Putin i-a lăsat pe ruși fără acces la adevăr, astfel că sarcina noastră este „să dărâmâm zidul de minciuni”. 

Ea s-a adresat și „prietenilor ruși”, cetățenii obișnuiți, cărora le-a transmis că sancțiunile internaționale impuse nu sunt împotriva lor, ci a lui Putin. „Ceea ce vedeți e doar începutul privațiunilor, dar va fi mult mai rău”, a spus Kallas, căreia măsurile guvernului de la Moscova - cenzura, amenințarea cu închisoare a jurnaliștilor care scriu despre războiul din Ucraina, îi aduc aminte de perioada sovietică.

Șefa Guvernului de la Talin a subliniat că înțelege faptul că sancțiunile îi afectează pe cetățenii ruși, dar și pe cetățenii europeni.

Kallas a salutat unitatea europeană, fapt care l-s surprins pe Vladimir Putin, și chiar pe europeni.

Pe de altă parte, Kaja Kallas - ai căror părinți au fost deportați în Siberia - le-a reamintit vesticilor că Estonia și alte state din Est, care au avut diverse „experiente” cu Rusia au avertizat după aderare în legătură cu Moscova și Putin.

Ca și majoritatea liderilor europeni, ea a reiterat faptul că Europa trebuie să renunțe la dependența energetică de Rusia și să facă acest lucru rapid.

Ucraina a fost atacată în 2014, deoarece a vrut să devină membră UE: „E în interesul nostru ca Ucraina să devină mai stabilă și mai prosperă ... Ucraina luptă pentru Europa, e și o datorie morală să oferim o perspectivă europeană Ucrainei”.

Ea a pledat pentru o cooperare strânsă cu NATO, subliniind că „o apărare europeană mai puternică înseamnă coordonare și cheltuirea fondurilor în mod înțelept”. 

Și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a reafirmat că e timpul să avem „o adevărată uniune a securității și apărării”.