„Prin întrebările punctuale despre viitorul afacerilor în 2016, ne propunem să identificăm atât efectele creșterii salariului minim asupra strategiei de business a antreprenorilor români, cât și gradul de ocupare al forței de muncă”, a anunțat miercuri Ministerul Economiei, Comerțului si Relațiilor cu Mediul de Afaceri.

După consultările cu organizațiile reprezentative ale mediului de business și ale IMM-urilor, ministerul intenționează să intre în „dialog direct cu actorii economici”, lansând, public, sondajul cu tema „Creșterea salariului minim brut garantat pe economie”.

Potrivit profit.ro, Guvernul va lua o decizie privind creșterea salariului minimîn ultima ședință din acest an. Surse oficiale au declarat pentru site-ul de știri că executivul nu a decis încă dacă va majora salariului minim de la 1 ianuarie sau de la mijlocul anului viitor, dar în ultima ședință din acest an, în funcție de rezultatul analizelor în curs, va emite o hotărâre prin care va stabili o dată de aplicare. Tot prin această hotărâre, Guvernul va stabili și nivelul la care va crește salariul minim.

Reprezentanții investitorilor străini apreciază că evoluția salariului minim trebuie corelată cu creșterea productivității pe de o parte și cu cea a pieței muncii pe de altă parte. În consultările cu reprezentanții MInisterului Economiei, Camera Franceză de Comerț și Industrie în România (CCIFER) și Camera de Comerț Româno-Germană (AHK) și-au exprimat îngrijorarea privind consecințele pe care creșterea salariului minim le-ar avea asupra competitivității economiei românești în absența unor studii aprofundate de impact, au spus cele două organizații într-un comunicat comun.

„O mărire bruscă a salariului minim ar determina, în contextul negocierilor colective, o creștere în cascadă a masei salariale în ansamblu”, se arată în comunicat.

Ca urmare, recomandarea mediului de afaceri este de a asigura o ajustare progresivă a salariului minim la economia reală. „O creștere a salariilor într-un ritm mai accelerat ar trebui susținută prin implementarea unor măsuri care să conducă la creșterea productivității muncii, calificarea profesională, îmbunătățirea infrastructurii, reducerea birocrației, nu prin acte administrative necorelate cu realitatea economică”, conchid reprezentanții CCIFER și AHK.