Slovacia devine a șaptea țară din UE care și-a anunțat contribuția la Planul de Investiții al Comisiei Europene. Următorii pași pentru lansarea finanțărilor, în câteva zile. 

După Germania, Spania, Franța, Italia, Luxamburg și Polonia, contribuția Slovaciei se va concretiza prin intermediul Slovenský Investičný Holding and Slovenská Záručná a Rozvojová Banka, băncile sale de dezvoltare. 

Vicepreședintele Comisiei Europene Jyrki Katainen a declarat:

Acum două săptămâni a fost obținut acordul politic asupra regulamentului Fondului European de Investiții Strategice, pe care este de așteptat să îl aprobe formal miniștrii de finanțe în această săptămână, vineri iar Parlamentul European ăși va da votul final săptămâna viitoare. Sunt mai puțin de șapte luni de la lansarea Planului de Investiții și aștept cu nerăbdare să văd rezultatele sale concrete, la fel așteaptă și cetățenii europeni”.

 Băncile naționale de dezvoltare (promoționale) au un rol crucial în relansarea investițiilor în Europa. Acestea au expertiza pentru a derula Planul de Investiții și de cele mai multe ori asigură investirea eficientă a resurselor publice.

Slovacia este acum cea de-a șaptea țară care anunță o contribuție prin intermediul unei instituții bancare de acest gen. Germania a anunțat în Februarie că va contribui cu 8 miliarde de euro la Planul Juncker prin KfW.

De asemenea, în Februarie, Spania a anunțat o contribuție de 1,5 miliarde euro prin Instituto de Crédito Oficial (ICO). Franța, în martie, a anunțat participarea cu 8 miliarde euro prin Caisse des Dépôts (CDC) și Bpifrance (BPI) iar Italia, de asemenea, 8 miliarde euro prin Cassa Depositi e Prestiti (CDP).

Luxemburg a anunțat o contribuție de 80 milioane euro via Société Nationale de Crédit et d’Investissement (SNCI), iar Polonia, 8 miliarde euro via Bank Gospodarstwa Krajowego (BGK).

Citeste comunicatul integral pe site-ul Comisiei Europene.

Se lucrează și în România la crearea unei bănci de dezvoltare

România nu deține, în prezent, o bancă de dezvoltare, însă Guvernul lucrează la înființarea acesteia. Potrivit informațiilor publicate recent de Ziarul Financiar, „România va lua ca model banca de dezvoltare din Polonia, BGK, pentru a realiza pe structura Eximbank o bancă de dezvoltare, iar în perioada următoare se va lucra la designul băncii și va fi adaptat cadrul legislativ, aria de activitate a Eximbank urmând să se extindă, ca și sectoarele unde se va implica, a declarat Ștefan Nanu, directorul general al Trezoreriei Statului.
Eximbank, banca de stat dedicată finanțării exporta­torilor, este o instituție cu regim special, acționând atât în numele statului, pentru emisiune de garanții, cât și în nume propriu prin creditarea companiilor, caracteristici care se regăsesc și în cazul băncii de dezvoltare din Polonia.” (citeste stirea originală pe Zf.ro)

Proiectele finanțate prin Planul Juncker

Banca Europeană de Investiții a anunțat dejua, în aprilie, primele proiecte selectate pentru a primi garanții din bugetul Uniunii Europene prin Fondul European de Investiții Strategice (FEIS), parte din Planul Juncker. Citeste știrea completă aici.

Angela Filote, șef al Reprezentanței Comisiei Europene în România, a explicat la conferința organizată de EurActiv.ro în data de 26 mai că prin acest plan, Comisia, alături de BEI, s-au angajat să suporte prima pierdere pentru a da curaj investitorilor să susțină proioecte care până acum rămâneau în sertare, proiecte importante dar nu reușeau să atragă finanțarea necesară. În realizarea acestui plan, noi CE Ținem foarte mult să nu introducem criterii geografice, le spunem așa în mod diplomatic, de fapt criterii politice și nu vrem o pre-repartizare a fondurilor pe domenii.”

România a transmis, inițial, la Bruxelles, o listă de peste 200 de proiecte, in valoare totală de 62,5 miliarde de euro, însă urma să retrimită o listă revizuită la începutul acestei luni.