Membrii Guvernului Orban s-au dus marți la ministerele pe care le vor conduce pentru a vedea care e situația și ce schimbări vor face. Unii dintre ei s-au bucurat de prezența președintelui Klaus Iohannis și a premierului Ludovic Orban.
Bugetul consolidat a înregistrat în primele nouă luni un deficit de aproape 27 miliarde de lei, cu peste 10 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2018.
Ministrul de finanțe a anunțat că oprește proiectul de lege ce prevede pedeapsa cu închisoarea pentru neplata datoriilor la buget până când va strânge semnături de la 10.000 de oameni de afaceri.
Eugen Teodorovici a depus, în procedură de urgență, la Senat un proiect de lege care prevede pedeapsă cu închisoarea pentru cei care nu virează la timp contribuțiile care sunt reținute din salarii, pensii, asigurări sociale de sănătate.
Ministerul de Finanțe încearcă să convingă că propune o rectificare pozitivă, dar taie bani de la unele ministere și crește mai multe taxe și impozite.
Bugetul consolidat a încheiat cu un minus de 19,96 miliarde de lei primele șase luni ale anului, un deficit cu 5 miliarde de lei mai mare decât cel din aceeași perioadă a anului trecut.
Ministerul Finanțelor propune scăderea taxei pe valoarea adăugată pentru unele produse alimentare la 5%, de la 9% în prezent, pentru a facilita „accesul populației la produse sănătoase, de înaltă valoare calitativă”.
Guvernul va aproba vineri un act normativ care modifică Ordonanța de Urgență 114/2018, care a introdus taxa pe lăcomie, dar și alte norme care vizează sectorul bancar.
Președintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu l-a sfătuit pe ministrul finanțelor Eugen Teodorovici să își țină părerile legate de Ministerul Energiei pentru el fiindcă nu cunoaște cum funcționează instituția.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.