CSM nu a reușit, nici pentru a șaptea oară, validarea Adinei Florea în funcția de șef al Secției de anchetare a magistraților, din cauza unui blocaj. Procurorul Codruț Olaru propune modificarea statutului acestei instituții controversate.
Secția pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii încearcă să echilibreze balanța în ceea ce privește numirea și revocarea procurorilor șefi.
Anunțul a fost făcut de Codruț Olaru, vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii. S-a aflat despre aceste protocoale după ce CSM a cerut tuturor instituții din Justiție să comunice dacă au avut astfel de documente între 2005-2018.
Motivarea avizului negativ dat de Secția pentru procurori a fost finalizată, iar Consiliul Superior al Magistraturii a înaintat avizul și motivarea președintelui României, cel care decide dacă o revocă sau nu pe șefa DNA.
Judecătorii și procurorii și-au ales președintele CSM: judecătoarea Simona Marcu. Codruț Olaru candidează singur pentru funcția de vicepreședinte. Iohannis a participat și a prezidat ședința plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Raluca Prună a avut deja primele întâlniri cu doi dintre candidații pentru funcția de procuror general al României. Oana Schmidt-Hăineală și Gheorghe Ivan au discutat cu ministrul Justiției despre planurile lor manageriale.
Patru procurori și-au depus candidatura pentru șefia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație, funcție rămasă vacantă după demisia lui Tiberiu Nițu, fostul procuror general.
Cererea DNA către Senat în dosarul lui Gabriel Oprea a creat probleme conducerii Parchetului General. Formal, cererea trebuia semnată de Tiberiu Nițu. El s-a abținut și a pasat la Licu, dar și el s-a abținut, Oprea fiindu-i coordonator de doctorat.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.