Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că „întârzierile serioase în sprijin au însemnat consecințe grave pe câmpul de luptă” pentru Ucraina și au permis Rusiei să obțină câștiguri semnificative, relatează AP.
Premierul olandez, Mark Rutte, candidat pentru postul de secretar general al NATO, și-a asigurat susținerea Turciei în urma întâlnirii de săptămâna trecută cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, relatează AP, citând un oficial turc.
Membrii NATO iau în considerare coordonarea livrărilor militare către Ucraina, precum și un fond de 100 de miliarde de euro pentru a asigura un sprijin pe termen lung și pentru a putea face față oricărei schimbări politice majore în cadrul alianței.
România a anunțat în mod oficial aliații NATO că îl propune pe președintele Klaus Iohannis în funcția de secretar-general al alianței, au transmis surse guvernamentale pentru G4Media.ro.
NATO conduce procesul de succesiune a secretarului general Jens Stoltenberg, care este în funcție de zece ani, cu atenția concentrată asupra premierului olandez, Mark Rutte
Donald Trump a amenințat că, dacă se va întoarce la Casa Albă, nu va mai garanta protecția țărilor NATO împotriva Rusiei, în cadrul unei întâlniri din Carolina de Sud. Reacțiile europene nu au întârziat.
Fostul președinte american Donald Trump a amenințat, în cazul în care va fi reales, că nu va mai garanta protecția NATO împotriva Rusiei și a promis un val masiv de expulzări la frontieră.
Va fi cel mai mare exercițiu NATO din Europa de la sfârșitul Războiului Rece. 90.000 de soldați din toate țările Alianței, plus Suedia, vor începe într-o săptămână operațiunile Steadfast Defender 2024.
Într-un interviu acordat televiziunii publice germane, Jens Stoltenberg a prezis că este foarte probabil ca NATO să primească vești proaste din Ucraina.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.