La solicitarea deputatului PNL Florin-Alexandru Alexe, Biroul Permanent al Camerei Deputaților a decis ca un spațiu din interiorul Palatului Parlamentului să poarte denumirea Sala „Regele Mihai I al României”.
Ședința solemnă comună dedicată omagierii Regelui Mihai I, suveran al României între 20 iulie 1927 – 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940 – 30 decembrie 1947, urmează să înceapă după ora 15:00.
Social-democrații s-au întrecut astăzi în mesaje de condoleanțe la moartea Regelui Mihai I. Nici măcar Ion Iliescu, cel care în anii 90 nu l-a lăsat pe fostul suveran să intre în țară, nu s-a putut abține.
Partidul Social Democrat anulează mitingurile anunțate în urmă cu două zile și programate pentru finalul acestei săptămâni după anunțul privind moartea Regelui Mihai I.Primarul Capitalei va propune CGMB ca Piața Victoriei să primească numele Regelui.
Un comunicat de presă emis de Casa Regală arată cât de proaste sunt relațiile între urmașii Regelui Mihai. Nepotul acestuia a fost oprit cu forța să intre la bunicul său, care abia primise sfânta împărtășanie.
Funeraliile reginei Ana au început, sâmbătă, la București, cu o scurtă slujbă în rit ortodox, oficiată de către patriarhul Daniel în Sala Tronului din Palatul Regal. Sâmbătă este zi de doliu național pe teritoriul României, în memoria Reginei Ana.
Sicriul cu trupul neînsuflețit al Reginei Ana a fost adus în România, cu o cursă specială a unei aeronave Tarom care a aterizat pe Aeroportul "Henri Coandă" în jurul orei 15:00.
ANAF a publicat luni lista cu datornicii persoane fizice. Pe listă se află peste 187 mii de debitori care au de plată 3,4 miliarde lei la buget. Printre ei se află și nume sonore de europarlamentari, avocați, foști miniștri sau chiar regele Mihai.
Regele Mihai I a fost supus unei intervenții chirurgicale, fiind diagnosticat cu carcinom epidermoid metastazant și leucemie cronică. Regele a decis să se retragă din viața publică.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.