„Din perspectiva noastră, convergența abordărilor naționale pe teme curente de securitate și apărare a spațiului euroatlantic presupune dezvoltarea cooperării mai aplicate, inclusiv prin valorificarea diferitelor formate multinaționale. În acest sens, în condițiile în care statele de pe flancul estic al NATO împărtășesc o serie de preocupări comune și particulare, din perspectiva percepției asupra riscurilor și amenințărilor la adresa securității, considerăm utilă dezbaterea acestor subiecte în formatul B9, ca etapă de pregătire și coagulare a pozițiilor naționale în vederea definirii unei viziuni comune la nivelul NATO, cu prilejul summitului care va avea loc în luna iulie a acestui an la Bruxelles”, a spus marți Fifor, în debutul reuniunii miniștrilor apărării din țările participante la „Inițiativa Bucharest 9 (B9)”.

Ministrul a adăugat că acest lucru va demonstra unitatea și coerența flancului estic aliat, scrie Agerpres.

„În primul rând, asigurarea securității și apărării presupune o abordare omnidirecțională, în condițiile în care o criză de securitate în prezent poate implica atât mijloace convenționale cât și neconvenționale, de tip hibrid, sau provocări asimetrice. În acest sens, sunt necesare coordonarea și cooperarea în dezvoltarea capabilităților necesare pentru gestionarea amenințărilor potențiale și potențialele consecințe ale acestora. În al doilea rând, trebuie să acționăm în sensul maximizării rolului de descurajare a mijloacelor de apărare pe care le avem la dispoziție”, a precizat el.

Inițiativa B9 a fost lansată de România în anul 2014, ca platformă pentru aprofundarea dialogului și cooperării între aliații participanți, a reamintit Fifor.

La rândul său, ministrul apărării din Polonia, Mariusz Blaszczak, s-a declarat mulțumit de faptul că deciziile adoptate la Varșovia în 2016 sunt implementate. El a adăugat că acțiunile Rusiei determină acordarea unei atenții sporite securității.

„Așa cum toți știm, activitățile Rusiei ne forțează să acordăm o atenție majoră securității. Mă bucur că tot mai multe țări acordă 2% din PIB pentru Apărare. Asta face și Polonia. Un act legislativ adoptat în Parlamentul polonez spune explicit că din anul 2030 vom cheltui 2,5% din PIB pentru Apărare. De asemenea, modernizăm armata noastră și cumpărăm echipament modern”, a spus Blszczak.

„Suntem perfect conștienți de amenințări și suntem pregătiți să asigurăm securitatea. Nu este vorba doar de securitatea țărilor noastre, ci și a Europei și a lumii libere”, a menționat ministrul polonez.

Cheltuieli de apărare

Ministrul Mihai Fifor a amintit că acesta este al doilea an în care România alocă 2% din PIB pentru apărare, după ce a cheltuit aproximativ 40% din bugetul de anul trecut pentru înzestrarea armatei.

„Tehnic, în momentul de față România îndeplinește toate cele trei cerințe ale NATO, atât alocarea a 2%, atingerea capabilităților, precum și prezența în teatrele de operații, unde România se află cu mai bine de 700 de militari în momentul de față”, a spus Fifor, într-o conferință de presă comună susținută cu Mariusz Blaszczak.

„Am spus-o de fiecare dată, România nu a plecat la cumpărături, România dorește să revigoreze industria națională de apărare și lucrul acesta se face prin cooperare industrială, prin transfer tehnologic, prin offset-ul de care vorbim. (...) Și România are proiecte care aduc offset în țară. De pildă, contractul cu General Dynamics pentru transportoarele blindate este purtător de offset. Din banii aceștia se va moderniza Uzina Mecanică din București. Și nu numai”, a spus ministrul român.

El a amintit și de programul pentru cele patru corvete multifuncționale, susținând că din offset-ul de la corvete se vor moderniza cele două fregate pe care Marina română le are în dotare, achiziționate din Marea Britanie.

Coerență și cooperare

Blaszczak a precizat că Polonia își dorește o mobilitate sporită între statele flancului estic, motiv pentru care acordă atenție proiectului rutier Via Carpatia, care va uni statele baltice cu România și Bulgaria, coborând până în Grecia. „Este un drum important care va permite o cooperare rapidă, o reacție rapidă în cazul unei amenințări”, a menționat acesta.

Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a spus că cele nouă state membre ale „Inițiativei Bucharest 9” (Bulgaria, Republica Cehă, Republica Estonia, Ungaria, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Polonă, România și Republica Slovacă) trebuie să colaboreze mai mult. 

„Cred că NATO trebuie să aibă o abordare mult mai coerentă în ceea ce privește întărirea flancului estic, pentru că trebuie să înțelegem că granița estică a UE - care sunt statele reprezentate astăzi aici - este poate cea mai importantă zonă din NATO, ținând cont și de evoluțiile din zona extinsă a Mării Negre, de acțiunile Rusiei, de ceea ce se întâmplă în zona noastră”, a declarat Dragnea.

Șeful PSD le-a spus miniștrilor care participă la reuniune (la care iau parte și oficiali ai NATO, precum și reprezentanți ai Departamentului american al Apărării) că este nevoie de o coerență „în ceea ce privește abordările naționale în domeniul apărării și securității naționale și o colaborare mult mai aplicată, mult mai eficientă între cele 9 țări”.