Biserica Ortodoxă i-a dat replica președintelui României după declarația de miercuri. BOR susține un demers civic, legal și validat de CCR, care nu poate fi considerat în niciun caz o „cale a fanatismului religios” sau o dovadă de intoleranță.

Comunicatul Bisericii Ortodoxe Române vine în contextul în care președintele Klaus Iohannis a făcut un apel la toleranță, spunând că „nu toți oamenii sunt la fel” și că este greșită calea fanatismului religios.

Patriarhia susține că reacția șefului statului „este un răspuns la „o solicitare ultimativă” a pastorului baptist Iuga Viorel privind atitudinea președintelui față de familia creștină”.

„Probabil acest demers a fost catalogat ca „solicitare ultimativă”. Oricum, un demers civic, perfect legal și validat de Curtea Constituțională a României nu poate fi considerat în niciun caz o „cale a fanatismului religios” sau o dovadă de intoleranță. Cel mai amplu demers civic din România, la care a participat un număr fără precedent de cetățeni, este un exercițiu democratic firesc și necesar”, se arată într-un comunicat al Patriarhiei Române.

Biserica Ortodoxă Română spune că „propunerea de amendare a Constituției nu reprezintă o solicitare ultimativă, ci o chemare firească la exprimarea democratică a voinței cetățenilor cu privire la una dintre valorile fundamentale ale societății - familia”.

„Solicitarea are ca scop principal protejarea familiei, a părinților și a copiilor, și nu condamnarea altor persoane”, se precizează în comunicat. „Pledarea pentru definirea mai clară a naturii familiei este justificată nu doar de rațiuni ale moralei creștine, ci și de realitatea dramatică a prăbușirii demografice atât în România, cât și în celelalte țări europene”, arată sursa citată.Patriarhia își exprimă „speranța că demersul moral și civic al Coaliției pentru Familie va fi înțeles corect de către toate autoritățile statului român și că i se va da curs conform Constituției”.

Ce a spus Klaus Iohannis

Președintele Iohannis s-a declarat miercuri un adept al toleranței în contextul discuțiilor despre modificarea Constituției în sensul definirii căsătoriei ca fiind exclusiv între o femeie și un bărbat și denunță drept „greșită” calea „fanatismului religios”.

Iohannis a fost întrebat ce părere are despre inițiativa celor trei milioane de români care au semnat pentru modificarea Constituției și precizarea clară că o căsătorie este o uniune între o femeie și un bărbat, șeful statului afirmând că nu este încă rândul său să se exprime.

Președintele a spus însă că, în acest context, el vrea să reitereze că societatea trebuie să revină la toleranță și „acceptarea celuialt”.

„Acceptarea celuilalt cu bune și rele. Nu suntem toți la fel. Nu toate grupurile etnice și toate grupurile religioase sunt la fel. Este greșit să dăm ascultare sau să mergem pe calea fanatismului religios și a solicitărilor ultimative. Eu nu cred în ele și nu le sprijin”.

Șeful statului a subliniat că el este „adeptul toleranței”, încrederii și deschiderii spre celălalt.

Două asociații cer revizuirea Constituției pentru redefinirea definiției familiei

Reprezentanții Asociației Neamunit și Coaliția pentru familie au solicitat în septembrie Parlamentului să urgenteze procedurile parlamentare pentru revizuirea Constituției privind introducerea precizării că familia se întemeiază între un bărbat și o femeie, iar referendumul să fie organizat simultan cu alegerile parlamentare din 11 decembrie.

Curtea Constituțională a avizat pozitiv, pe 20 iulie, inițiativa de modificare a Constituției astfel încât să se stipuleze explicit că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între bărbat și femeie, nu pe cea între soți.

Președintele CCR Valer Dorneanu a precizat că avizul oferit de Curte a fost dat strict în privința îndeplinirii condițiilor de depunere a unei inițiative de revizuire, adică a numărului suficient de semnături, în condițiile legii, precum și în privința respectării limitelor revizuirii cu privire la drepturile fundamentale ale cetățenilor, care nu pot fi suprimate.

Dorneanu a explicat că CCR a decis astfel să permită ca această inițiativă să fie discutată de către Parlament, nefiind probleme de formă ale propunerii și nici de suprimare a vreunui drept deja consacrat.