Față de precedentele alegeri parlamentare, pe listele partidelor politice se regăsesc mult mai mulți români care trăiesc în afara țării. Pe liste se află și un număr semnificativ de cetățeni moldoveni.

Diaspora va fi reprezentată în viitorul Legislativ tot de șase parlamentari - doi senatori și patru deputați - deși a cerut creșterea numărului acestora.

Partidul Social-Democrat vrea "să-i seducă" pe românii din afară cu oameni din rândul lor.

Lista PSD pentru Camera Deputaților este deschisă de Veaceslav Șaramet, un tânăr de 29 de ani din R. Moldova. Șaramet trăiește de 10 ani în România, unde a studiat medicină dentară la Universitatea de Medicina si Farmacie ”Carol Davila”.

A înființat Asociația Studenților și Elevilor Basarabeni în 2009, pentru ca, în 2011, împreună cu alte 12 asociații din toată România, să fondeze Federația Asociațiilor de Basarabeni din România – singura organizație reprezentativă la nivel național a tinerilor originari din Republica Moldova aflați la studii în România.

 În 2014, a candidat la alegerile europalamentare pe listele Alianței PSD-UNPR-PC.

Unul dintre proiectele sale ”de suflet” îl reprezintă înfrățirile dintre județele din România și raioanele din Republica Moldova. ”Totul a început când, odată, eram în localitatea unui prieten care mi-a povestit despre grădinița de la el din zonă și problemele cu care se confruntă cei ce au copii de grădiniță”, scrie el pe Facebook.

Într-un interviu acordat publicației Jurnal Românesc, Șaramet a declarat că-și propune să inițieze sistematic dezbateri în Parlament referitoare la Republica Moldova și la asistența pe care o poate oferi România.

Șaramet este urmat de un rezident în Spania – Cătălin Șerbu (32 de ani), originar din Brăila.

În iunie anul trecut, Cătălin Șerbu și-a dat demisia din toate funcțiile din cadrul PSD Diaspora: președinte executiv și interimar al PSD Spania și președinte fondator al PSD Zaragoza, supărat pe conducerea partidului.

”Lipsa de reprezentativitate la nivel central a făcut din PSD Diaspora un tărâm al nimănui, un no man'land în care criteriul de promovare nu era nicidecum valoarea personală, ci apartenența la o gașcă”,

În mai anul trecut, Cătălin Șerbu lansase un atac dur la adresa politicienilor români: "M-am săturat, ca român în Diaspora, să văd mereu cum cei ce au ales să trăiască afară sunt catalogați în diverse forme de cei care ar trebui să îi reprezinte pe toți cu apelative care mai de care mai flatante precum CURVE, CĂPȘUNARI, GOLANI, GUNOIERI, CERȘETORI, HOȚI. Nu suntem dragii mei așa, marea majoritate suntem oameni cinstiți care muncim cinstit și care am ales traiul afară tocmai pentru că vrem altceva de la viață, vrem un trai civilizat intr-un mediu sănătos". 

Membru PSD din 2009, în prezent Șerbu este delegat al Camerei de Comerț Româno - Iberice din Spania.

Pe locul al treilea se află Liliana Lăban (39 de ani), rezidentă în Italia.

Potrivit newsdiaspora.ro, Lăban a semnat, în decembrie 2015, alături de președintele PSD Diaspora de la acea vreme, deputatul Cătălin Rădulescu, o scrisoare deschisă adresată conducerii centrale a partidului în care era acuzat un puci în rândurile organizației la care, conform semnatarilor documentului, ar fi participat și președintele social-democrat, Liviu Dragnea.

De pe poziția a patra candidează Smaranda Vornicu Shalit (51 de ani), fiica omului de televiziune Tudor Vornicu.

Smaranda Vornicu a trecut, de-a lungul anilor, prin meserii din cele mai diverse, de la stomatolog (19988-1993), la om de publicitate, beauty editor, jurnalist independent și scriitor.

Vornicu a lucrat la Saatchi&Saatchi la mijlocul anilor 90, a fost Beauty Editor la revista Avantaje și a publicat articole (beauty, călătorie, sănătate, gastronomie) în reviste pentru femei. Este autoarea volumului de versuri "Se plâng de mine îngerii", scrie paginademedia.ro.

Din 1995, deține o firmă de servicii de frumusețe și de import si distribuție de echipamente medicale.

În 2014 și 2015 a fost consilier pe probleme de comunicare la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în mandatele miniștrilor Bogdan Stanoevici și Angel Tîlvăr.

Pe cinci este Boglarka Lilla Debelka (42 de ani). De profesie inginer, Debelka este consilier local la Oradea și conduce Organizația de Femei a PSD Diaspora.

Întrebată ce are de gând să facă pentru a îmbunătăți imaginea organizației PSD în străinătate, care nu se bucură de cea mai bună faimă, Lilla Debelka a declarat pentru Gazeta de Spania: ”Din punctul meu de vedere, organizația PSD nu trebuie să fie etichetată în funcție de anumite evenimente sau informații,comentate în situații de concurență politică. În timpul vizitelor în diferitele țări în care ne-am deplasat, am simțit un feedback pozitiv din partea comunităților de români, indiferent de zonele sociale în care oamenii își desfășoară activitatea”.

Ultima pe listă este Maria Stoian Musteață (27 de ani). Conform newsdiaspora.ro, Musteață este rezident în Republica Moldova. Este de profesie jurist.  

La Senat, lista este deschisă de Marius Vili Sârbu (41 de ani). Acesta a fost președinte al PSD Spania în 2013 și 2014, când și-a dat demisia, prilej cu care a declarat că ”iese definitive din primele rânduri ale politicii românești”.

”Mă întreb dacă social-democrația în România reprezintă interesul cetățeanului și drepturile sale, oriunde s-ar afla el, dacă există vreun Adolfo Suarez în clasa politică din România care are curajul să rupă mecanismul greoi și inefficient al politicii românești”,

mai spunea el în 2014.

A studiat la Facultatea de Drept de la Universidad Complutense din Madrid. În prezent, practică avocatura în capitala spaniolă.

El este urmat de un rezident în Marea Britanie – Emil Marian Văduva (37 de ani), șeful PSD Anglia.

În 2014, a fost implicat în scandalul de la ICR Londra, la alegerile prezidențiale. La secția de la ICR, Emil Marian Văduva, reprezentant al PSD în turul I, a reprezentat PPDD la aceeași secție în turul II, pe când colegul său, Cosmin Gabriel Furtună, și el membru PSD, a reprezentat un alt partid în turul al doilea la secția de la ICR.

În turul I nu s-au prezentat reprezentanții PPDD și PER (Partidul Ecologist), fără a anunța în prealabil acest lucru.

”În turul I la ICR au votat 1.598 de persoane, ajutați de o comisie de cinci membri – ceea ce înseamnă 319 voturi per membru prezent. Ca atare, 638 de oameni nu au putut vota din cauza neprezentării celor doi membri chiulangii”, a scris, în ianuarie 2015, portalul gazetaderomania.co.uk.

Armand Schor (69 de ani) este cetățean israelian de origină română și trăiește în Israel. Este originar din Iași, unde a absolvit Institutul Politehnic. Este om de afaceri și vicepreședinte al Camerei de Comerț Israel — România. A mai candidat la parlamentarele din 2008, pe listele PSD-PC, dar nu a fost ales.

Ultima pe listă: Daniela Liliana Popescu (36 de ani). Este educatoare și trăiește în Grecia. Conduce Asociația Interculturală Româno-Elenă "Dacia", înființată în 2016.

PNL deschide lista la Senat cu Viorel-Riceard Badea (48 de ani). Este senator de diaspora, fiind ales în Parlament pentru prima data în 2008, pe listele PDL. Anterior a fost secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

A absolvit Facultatea de Litere din București, după care a studiat în Italia.

Este autor al strategiei PDL de abordare a relațiilor cu comunitățile românești din lume și a inițiat mai multe proiecte de lege vizând diaspora. Este membru al Delegației române la APCE.

Pe 31 octombrie 2015, în prima zi de doliu național, după drama din Clubul Colectiv, Viorel Badea, dar și alți membri ai PNL, au mers într-un club din capitala Greciei, unde au "tras" un chef pe cinste, potrivit B1.ro.

Gestul a stârnit reacții dure din partea PNL Diaspora.

Mihai Petre Săbăilă (39 de ani) este al doilea pe listă. Originar din Argeș, trăiește din 2008 în Spania. Locuiește în Țara Bascilos, la San Sebastian, unde a înființat o asociație și o publicație în limba română. Este consilier parlamentar al senatorului Viorel Badea.

Antoniu Robert Nyerjak și Camelia Maria Bichiș, rezidenți în Belgia, respectiv, Italia, sunt supleanți. 

Mihai Voicu (48 de ani) este primul la Camera Deputaților. Este prim-vicepreședinte al PNL și deputat din 2004. Între 2005 și 2006 a condus Secretariatul General al Guvernului, iar în perioada 2006-2008 a fost ministru delegat pentru Relația cu Parlamentul.

A fost ministru delegat pentru Mediul de Afaceri în Guvernul USL (2012-2014).

Totodată, a condus Comisia parlamentară de elaborare a Codului Electoral, dar și-a dat demisia în septembrie 2015.

”Nu s-a avansat cu nimic. S-au cerut termene foarte îndelungate. PNL și-a spus părerea și pe detalii tehnice, iar PSD a venit cu principii de tipul să fie vara cald și berea rece",

și-a explicat el decizia.

Mihai Voicu a avut numeroase dispute legate de legea votului prin corespondență cu social-democrații care au adus o serie de modificări criticate și de românii din diaspora, precum eliminarea posibilității înscrierii online în registrul electoral pentru votul prin corespondență.

Alexandru Barbăroșie (42) este din în Republica Moldova. Este membru PNL R. Moldova, dar și al PLDM Republica Moldova. Din 2015, este președintele Consiliului raional Anenii Noi.

Este licențiat al Universității Pedagogice de Stat ”Ion Creangă” din Moldova.

Marius-Ionel Ioan (38 de ani) trăiește în Spania, unde a ajuns cu o bursă Erasmus, în 2001, la Universitatea din Salamanca. Și-a continuat studiile postuniversitare în această țară, unde s-a și stabilit, declarând că acum se simte ”la fel de spaniol ca și român”. Este președinte al PNL Spania și membru al Partidului Popular.

În 2014, când era prim-vicepreședinte al PDL Diaspora, a candidat la europarlamentare pe lista Partidului Popular, pe poziția 46 neeligibilă.

A fost director general pentru Imigrație și Cooperare Internațională la Primăria din Torrejon de Ardoz (2007-2011). Din 2012 este consilier la Grupul Parlamentar al Partidului Popular din Camera Deputaților.

În martie 2016, România Expres scria despre unele dispute din interiorul PNL Spania, mai mulți membri fiind nemulțumiți de modul în care Ioan conduce filiala.

Gabriel Săvulescu este rezident în Germania. Este secretar executiv al PNL Diaspora și președinte al PNL Köln. A fost membru al Partidului Liberal din Germania între 1984 și 2014.

Are la activ mai multe candidaturi: la alegerile pentru Consiliul Consultativ al Migranților din Köln, la alegerile pentru Parlamentul Regional din Renania de Nord-Westfalia, precum și la europarlamentare.

A fost invitat în PNL, în 1990, de către Constantin Mareș.

”De fapt nu mai trebuia să intru în PNL. Prin familie eram în partid. Campania electorală din 1990 a fost deosebit de grea. Românii din Diaspora era neinformați. Mulți dintre simpatizanții anticomuniști îl preferau pe Ion Rațiu, care avea suportul Uniunii Mondiale al Românilor Liberi. Vărul din partea tatălui, Ionel Zamfirescu (Ciocolata) mă tot bătea la cap să intru în politică”, scria Săvulescu în 2011.

Angela Aramă (fost deputat în Parlamentul R. Moldova), rezident în Spania, și Valentin Făgărășian, rezident în Italia, sunt supleanți.

PMP propune doar români din afara țării pentru a a reprezenta Diaspora în Parlament.

Daniel Țecu (51 de ani) este pe prima poziție la Senat. Țecu trăiește de 20 de ani în Spania, la Madrid, și este președintele Federației asociaților de români din Europa (FADERE).

Susține că FADERE este cea mai mare asociații din diaspora, cu 65 de asociații active.

După prezidențialele din 2014, FADERE a cerut 1.000 euro pentru fiecare român din diaspora care nu a putut vota.

”Doar așa, politicienii din România vor lua în serios faptul că într-o democrație, dreptul la vot este sfânt”, a declarat Daniel Țecu.

Este un personaj influent în diaspora, dar este, în același timp, criticat.

Jurnalul Românesc l-a acuzat de ipocrizie, după ce, în luna mai, a trimis o scrisoare Parlamentului, în care se declara împotriva desfășurării Congresului Românilor de Pretutindeni, pentru ca, la foarte puțin timp, să nu mai fie atât de împotrivă, ba mai mult, să își depună candidatura de participare.

Doru Liviu Dendiu (48 de ani) a fost jurnalist în R. Moldova, dar s-a născut la Constanța. În prezent, el este purtător de cuvânt al Institutului Mamei și Copilului de la Chișinău.

În 2009, pe când era corespondent TVR la Chișinău, a fost arestat de poliție pe stradă, în timpul protestele din capitala R. Moldova.

La Camera Deputaților, lista formațiunii conduse de Traian Băsescu este deschisă Constantin Codreanu (34 de ani) – rezident în Republica Moldova. Și el este jurnalist, dar și analist politic și activist civic, fiind președinte executiv al Consiliului Național al Reîntregirii, și reprezentant al Blocului Unității Naționale în Republica Moldova. 

Militant pentru unire, Dendiu a declarat, într-un interviu acordat recent moldnova.eu, că vrea ca în relațiile dintre cele două maluri ale Prutului să se treacă la ”Podul de bani”.

Pe poziția a doua se află Doru Petrișor Coliu (42 de ani), care trăiește în Spania.

"Am un model, Eugen Tomac, care nu s-a oprit să lupte pentru unirea Republicii Moldova cu România”, a declarat Coliu”, potrivit prezentării de pe site-ul PMP.

Dănuț Frângu (37 de ani) este antreprenor în Italia. A urmat Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești și are un master în Științe economice la Universitatea Ovidius din Constanța.

Constantin Dorin Coman (51 de ani) este inginer și locuiește la Roma. A candidat la alegerile administrative din 27 mai în Circumscripția 3, din partea Centro Democratico – formațiune care a susținut candidatul PD la funcția de primar al Romei.

Și ALDE deschide lista pentru Senat cu un cetățean moldovean: medicul Corneliu Răduță, care locuiește de mai mult timp în România.

Urmează Zvetlana Preoteasa (49 de ani), fost membru PNL, de unde a plecat în 2014 pentru a se înscrie în Partidul Liberal Reformator, formațiune ce a fuzionat în 2015 cu Partidul Conservator, formând ALDE.

Profesoata originară din Vâlcea a condus Institutul "Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, din 2013 până în 2015.

Apropiată a șefului Senatului, Zvetlana Preoteasa a fost secretar de stat pentru învățământ preuniversitar în timpul Guvernului Tăriceanu.

Presa a criticat-o atunci pentru greșelile de exprimare, fiind numită Zvetlana "Bacaloreat" Preoteasa.

Totodată, presa din Vâlcea a scris despre diverse decizii controversate luate de ea în perioada în care a fost diretorul general al Institutului.

Pe listă se află și un actor: Nicolae Pungă, membru al trupei Teatrului Masca. A absolvit cursurile Facultății de Teatru din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale.

La Camera Deputatilor, primul pe listă este deputatul de Diaspora Mihai Aurelian (41 de ani). A absolvit Facultatea de Management, la Academia de Studii Economice București, și are un master în cadrul parteneriatului dintre ASE și I.H.S. Rotterdam (Institute for Housing Development). 

În 2012 a fost ales deputat de diaspora pe listele PPDD, iar din 2013 a devenit deputat neafiliat. Înainte de a ajunge la ALDE a trecut și pe la PNL.

Anterior intrăriii în politică a lucrat ca inspector de specialitate la Ministerul de Finante și în 2001 a plecat în Spania, unde a fost consultant financiar la avut mai multe firme.

A devenit cunoscut în septembrie 2014 când a intrat în greva foamei, în semn de protest față de nerezolvarea problemelor românilor din diaspora. După 14 zile în care nu a mâncat nimic și a refuzat  perfuziile,  Aurelian a încetat greva, ca urmare a deciziei plenului Camerei Deputaților de a retrimite la comisia pentru românii de pretutindeni proiectul de lege privind reducerea taxelor consulare. 

Erich Eduard Mocanu Gollent (43 de ani) este consultant turistic și manager în Germania. A fondat o asociație de într-ajutorare a copiilor.

Inițial a încercat să strângă semnături pentru a candida independent.

Într-o postare pe Facebook, i-a asigurat pe românii din diaspora că va rămâne ”același om, cu aceleași principii, planuri și dorința de a ajuta”.

"ALDE mi-a dat posibilitatea să candidez cu programul meu fără a încerca să îl schimbe sau să mă manipuleze spre a-l schimba și pentru asta, acest partid mi-a demonstrat că își dorește o schimbare și nu doar vorbe în vânt”,

a scris el.

Sper că și pe viitor să fim împreună, să aveți încredere în mine dar și să-mi da-ți posibilitatea să demonstrez că sunt același om cu aceleași valori, aceleași principii și proiecte.

Tudor - Bogdan Rogin este economist. În prezent, este consilier în Parlamentul European. A venit la ALDE de la PNL.

Pe listă se mai află Robert - Iulian Hristea ( specialist securitate – business analyst), Ciprian - Adrian Duculescu (inginer – administrator de societate) și Bogdan - Claudiu Borandă (inginer informatician - manager).

Lista USR pentru Camera Deputaților este deschisă de una dintre "achizițiile" din rândul tehnocraților: Manuel Costescu (39 de ani), care și-a dat demisia din funcția de secretar de stat în Ministerul Economiei pentru a putea candida.

Originar din Sibiu, Costescu este licențiat în economie la Brandeis University (SUA) și are două mastere la Massachusetts Institute of Technology – Sloan School of Management și Harvard University, John F. Kennedy School of Government.

A locuit o perioadă la Londra, unde a fost corporate banker la filiala din Londra a băncii americane JP Morgan.

Anterior, Manuel Costescu a lucrat la McKinsey & Co, o firmă americană de consultanță în management cu sediul în New York, și la Brattle Group, companie ce oferă consultanță în economie și finanțe.

Întrebat recent la Antena 3 de ce candidează, Costescu a spus: "În principiu, am sacrificat două luni pentru patru ani de mandat. În momentul de față este esențial ca România să poată atrage la vot mai mulți oameni pentru a crea o diveristate în Parlament. Sunt puține entități politice care pot să facă asta și USR este una dintre acele formațiuni. Cred că nimeni nu candidează ptr a fi în opoziție. Ideea este că USR și PNL susțin același premier, pe Dacian Cioloș”.

"Mi-am trimis CV domnului Cioloș. Am plecat în 1995 și sunt în diaspora de 20 de ani. Știam de când am plecat că vreau să fac ceva pentru Romania (...) Cred că în opt luni am făcut mai multe decât mi-am imaginat. Am făcut ghiduri de import, ghiduri de investiții”, a mai spus el.

Nicolae Daniel Popescu a absolvit Facultatea de știinte juridice și un program de studii postuniversitare în studii europene, la Iași. Este manager în cadrul departamentului de cercetare al UK NARIC (Centrul Național de Informare și Recunoaștere Academică din Marea Britanie). Anterior a ocupat funcția de expert/specialist în educație, în cadrului aceluiași departament.

De asemenea, potrivit prezentării de pe site-ul USR este fondatorul RPRS (Rețeaua Profeșionistilor Români din Străinătate), prima platformă gratuită de informăre românilor din Diaspora. În 2011, în calitate de specialist în educație internațională, a introdus în sistemul britanic de recunoaștere și echivalare mai multe calificări profesionale și academice românești.

Irina Galupa a studiat dreptul la Universitatea București, la Universitatea Paris 1 Sorbonne filiala Bucuresti (denumită Colegiul Juridic Franco-Român de Studii Europene), la Universitatea Paris II Pantheon Assas și Școala de Formare a Avocaților din Paris.

În prezent lucrează la Cabinetul de avocatură François SERRES din Paris. A fost jurist stagiar la CPI (Curtea Penală Internațională), la CJUE (Curtea de Justiție a Uniunii Europene), la CEDO (Curtea Europeană a drepturilor Omului) și în Ministerul Afacerilor Externe.

Susține că decizia de a se implica în politică a fost una bazată pe dorința de a contribui "la tranziția României către un stat de drept, asigurând reprezentarea intereselor românilor din diasporă în Parlament”.

Pe listă se mai află Anca Sawaia, care locuiește în Paris, Adela Miron - Scoția și Larisa Stancu.

La Senat, primul este Radu Mihail - din Paris. Este absolvent al Facultății de Electronică și Telecomunicații din București, are o diplomă de studii post-universitare în dezvoltarea economică a întreprinderilor de la INDE (Institutul Național de Dezvoltare Economică, ASE Bucuresti/CNAM Paris) și un Executive MBA de la HEC School of Management Paris.

Potrivit prezentării făcute de USR, domeniile economice principale în care a activat sunt TIC și energie, în companii multinaționale precum France Telecom/Orange, Motorola și CGGVeritas.

A condus activități de concepere și lansare pe piață a unor produse și servicii diverse, de la telefoane mobile la achiziții de date geofizice.

De circa cinci ani colaborează cu departamentul Executive Education al HEC Paris ca îndrumător în realizarea lucrării de diploma pentru participanții la programul Executive MBA.

Lista este completată de Cerasela Ponta care trăiește la Roma, Emanuel Stoica - absolvent de MIT, trăiește la Paris și Bogdan Marius Ion, inginer în construcții aerospațiale, care locuiește la Hamburg.

În fruntea listei pentru diaspora a Partidului România Unită va fi cântărețul de muzică populară Gheorghe Turda (68 de ani).

 În 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că acesta a fost colaborator al Securității. Gheorghe Turda are grad de general de brigadă și a fost verificat de CNSAS pentru că a ocupat funcția de director al Centrului Cultural Național din cadrul Ministerului de Interne.

Dintre candidații Partidului Alianța Noastră România, condus de Marian Munteanu, se distinge generalul moldovean Ion Costaș (născut în 1944), primul la Senat.  

Famiilia sa a fost deportată în Kazahstan, pe când Costaș avea doar câțiva ani. A fost general al URSS și după declararea independenței R. Moldova s-a ocupat de modernizarea forțelor de poliție și a gestionat lupta împotriva separatiștilor transnistreni și găgăuzi. A fost ministru de Interne și al Apărării.

Pe listă se mai află Ionel Udrescu, Estela Violeta Blaj și Roxana Mădălina Rață.

La Camera Deputaților, lista este deschisă de scriitorul George Alexander. Stabilit de 20 de ani în Norvegia, a fost director la două grădinițe din Oslo. George Alexander a devenit cunoscut în România după declanșarea cazurilor Nan și Bodnariu.

George Alexander a fost printre primii români din Norvegia care a luat atitudine împotriva Serviciului de Protecție a Copilului din Norvegia – Barnevernet. După reacțiile sale anti Barnevernet, românul a demisionat și s-a întors în România, potrivit Adevărul.ro.

Lista este completată de Anamaria Nedelcu,Doina Alexandru, Ionuț Alexandru Constantinescu, George Tasu și Mihai Mocanu. 

Pe site-ul partidului, Doina Alexandru  este prezentată drept ”poetă și jurnalistă de mare sensibilitate, realizatoare a unor emisiuni dedicate românității și valorilor creștine, cu o experiență de 20 de ani la postul "Europa liberă". Este autoarea unui volum de interviuri cu Corneliu Coposu: "Confesiuni, dialoguri cu Doina Alexandru".