O dezbatere organizată de MAE privind axele strategice de acțiune ale Guvernului de la Bucureşti în contextul Brexit a evidenţiat oportunităţile de care poate profita România după ieşirea Marii Britanii din UE.

Dat fiind că Marea Britanie este o destinaţie favorită a investitorilor străini, "după Brexit, există posibilitatea ca fluxuri semnificative de capital să fie reorientate către UE continentală", iar România poate beneficia de relocări ale centrelor de afaceri, crede Elena Georgescu, secretar de stat pentru afaceri europene în cadrul Ministerului Finanțelor Publice (MFP). 

În opinia sa, elemente de atracţie pentru investitori sunt "cadrul fiscal prietenos faţă de mediul de afaceri" oferit de România şi potenţialul capitalului uman. La acestea se adaugă şi performanţele economice ale României din ultima perioadă.

Cele trei obiective majore ale României

Adina Bădescu, șef Birou Brexit din MAE, a prezentat documentul "Axe strategice de acțiune a Guvernului României în contextul procesului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană", care prevede prioritățile majore ale Bucureştiului în procesul de negociere, dar şi după Brexit:

  • protejarea drepturilor și intereselor cetățenilor români din Marea Britanie.
  • salvgardarea prevederilor financiare, cu precădere cele referitoare la fondurilor europene (Politica Agricolă Comună şi fondurile de coeziune).
  • continuarea cooperării în domeniul apărării și al politicii externe. 

 

"În privința elementelor-cheie urmărite de România la nivel european, subliniez faptul că România sprijină, în negocierile cu Marea Britanie, obținerea scenariului maximal definit de mandatul general al UE27 privind abordarea secvențială și pe o singură voce a negocierilor cu Marea Britanie. Ne dorim menținerea unității între cele 27 de state membre și evitarea creării de canale paralele de negociere bilaterale cu Marea Britanie",

 

a declarat Adina Bădescu.

Oficialul din MAE a enumerat şi obiectivele urmărite de Bucureşti într-o serie de domenii sectoriale: situaţia studenţilor şi a elevilor români care învaţă în Regat, decontul financiar, Euratom, procedurile judiciare şi administrative în curs, guvernanţa acordului de retragere, bunurile aflate în circulaţie la momentul retragerii, funcţionarea instituţiilor şi agenţiilor, turism, sănătate, mediu, ape şi păduri, securitate, apărare şi politică externă, comerţ.

Fără negocieri bilaterale

Octav-Dan Paxino, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării, a pledat pentru negocieri bilaterale cu Londra, argumentând că există o bază de plecare: Parteneriatul Strategic. 

El a spus că România nu trebuie să se bazeze doar pe formatul UE, având o situaţie privilegiată faţă de alte ţări în relaţia cu Marea Britanie, inclusiv prin casele regale. 

Propunerea sa a fost respinsă de către ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, care a reamintit că poziţia oficială a României e clară: nu va face rabat de la negocierile unice.

"De fiecare dată când România a încercat să fie un călăreţ singuratic, nu prea a câştigat.  Drepturile cetăţenilor europeni trebuie să vină la pachet, dacă un cetăţean francez va beneficia de drepturi în Marea Britanie şi cetăţenii români trebuie să beneficieze de aceste drepturi", a spus ministrul.

Nu există progrese pe partea financiară

Victor Negrescu a menţionat şi angajamentele asumate de Marea Britanie la începutul actualului cadru financiar multianual, angajamente care ar trebui menţinute pe mai departe.

Şi Elena Georgescu a subliniat că principiul de bază în zona financiar-bugetară este acela că Londra trebuie să-şi onoreze cota de finanţare a tuturor obligaţiilor asumate în calitate de stat membu, inclusiv plăţile care trebuie efectuate după data retraqerii din UE.

După cele trei runde de negociere de până acum, Marea Britanie a susţinut că "obligaţiile sale financiare vor fi limitate la contribuţia la bugetul comunitar, dar înainte de data retragerii", astfel că "nu au existat progrese pe partea financiară", a explicat secretarul de stat de la Ministerul Finanţelor.