Agenția Națională de Administrare Fiscală și Comisia Națională de Strategie și Prognoză au încheiat un acord de cooperare care prevede că, începând din luna ianuarie 2019, CNSP va selecta contribuabilii care vor fi propuși pentru a fi cuprinși în controalele întreprinse de ANAF în funcție de domeniul de activitate, fluctuația cifrei de afaceri și a celorlalți indicatori stabiliți de comun acord între cele două instituții.

Practic, CNSP va trimite către fisc liste de firme și sectoare economice care trebuie verificate, iar ANAF va stabili modalitatea de control, însă va trebui să justifice eventualele refuzuri.

Astfel, Comisia de Prognoză devine o instituție-mamut care, pe lângă scopul inițial de a dezvolta strategii de dezvoltare economică și de a elabora prognoze ale evoluției macroeconomice, a dobândit de la guvernul condus de Viorica Dăncilă și abilități de monitorizare a schemelor de ajutor de stat, de garantare a creditelor, de dezvoltare de parteneriate public-private, plus supravegherea miniștrilor în privința îndeplinirii planului de guvernare. Iar din ianuarie, CNSP dictează și pe cine controlează Fiscul.

Într-o declarație pentru HotNews.ro, președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, Ion Ghizdeanu, a spus că nu va lua din atribuțiile ANAF, ci doar va face analize, iar acolo unde indentifică o „evoluție specifică” a unei firme, Comisia va notifica mai departe Fiscul.

„Nu am luat nicio atribuție ANAF. Încercăm împreună să avem o viziune sectorială, economică, bazată pe analizele macroeconomice, la care credem că ne pricepem, astfel încât să le oferim un sprijin (celor de la ANAF n.r.). Acesta este ca un suport informațional suplimentar”, a spus Ghizdeanu.

Avocatul Gabriel Biriș, specializat în drept fiscal, a comentat pe Facebook: „Continuă destructurarea ANAF... După ce anul trecut centrul de calcul (adică toate sistemele IT) au fost luate de la ANAF și trecute la CNIF în subordinea directă a (Ministerului Finanțelor), acum analiza de risc este cedată CNP”.

Biriș spune că a criticat de multe ori excesele ANAF, dar își dorește o instituție modernă, întărită și eficientă, pentru a oferi asistență și servicii publice de calitate, dar și pentru a reduce evaziunea. „De ce oare își doresc onor guvernanții un ANAF din ce în ce mai slab? Că noi, contribuabilii onești nu dorim asta...”, mai scrie Biriș.

Surse politice comentează că Darius Vâlcov, consilier economic al premierului, este cel care a cerut atât recenta schimbare a șefului ANAF și cât și acordul semnat între Fisc și CNSP, instituție pe care ar controla-o. Fost primar al municipiului Slatina și ministru al finanțelor, Vâlcov a fost condamnat la 8 ani de închisoare într-un dosar în care este acuzat de trafic de influență și spălare de bani, dar decizia nu este definitivă.